Eşti aici

Acasă » În Lume » Jurnaliștii anului 2015: Natalia Morari

Jurnaliștii anului 2015: Natalia Morari

11 Ianuarie 2016
3937 de afişări
La CJI
La 17 decembrie, în cadrul tradiționalei Gale a Clubului de Presă - organizată pentru a douăzeci şi una oară de Centrul pentru Jurnalism Independent și Comitetul pentru Libertatea Presei -, au fost acordate nouă premii principale și trei speciale. Pentru a-i cunoaște mai bine pe învingători, i-am trimis în misiune specială la Gală pe studenții de la Școala de Studii Avansate în Jurnalism. Ei le-au pus mai multe întrebări, le-au studiat biografiile de creație și s-au întors plini de impresii, convinși că cei mai buni jurnaliști ai anului 2015 le pot servi drept model în profesie…
Astăzi, cu ajutorul studenților ȘSAJ, vă prezentăm laureații pe portalul Media Azi.

 

  • Ce semnificație a avut pentru Dvs. anul care trece?
  • Cum credeți, ce calități v-au ajutat să deveniți laureatul anului 2015?
  • La ce victorii o să vă inspire Mărul în 2016? 
Natalia Morari: „Aș vrea ca, în 2016, toată presa liberă să răsufle mai ușor”
 
Natalia Morari, câștigătoarea Mărului la categoria Interviu, este printre puținii jurnaliști care s-a învrednicit de acest premiu doi ani la rând, după ce în 2014 a fost declarată cel mai bun Jurnalist TV. Sociolog de formație, activistă și jurnalistă de vocație, Natalia s-a impus inițial în media de la Moscova. După ce, în decembrie 2007, publică în ziarul „Novoe vremea” investigația „Banii negri ai Kremlinului”, este declarată persona non grata în Rusia. Revenită la Chișinău, se lansează în televiziune. Din 2009 până în 2012, împreună cu Igor Boţan, moderează emisiunea „Fabrika” de la Publika TV. Din 2013, la TV 7, moderează emisiunea „Politica”, iar din martie 2015 - emisiunea „INTERPOL”, în format de interviu politic și care se bucură deopotrivă de audiența publicului și de aprecierea colegilor de breaslă.
 
  • A fost un an diferit. Un an în care clasa politică a demonstrat lipsă totală de respect față de cetățenii proprii, dar, în același timp, un an în care cetățenii au început să-și revendice drepturile. Pentru presa liberă a fost un an trist din simplul motiv că nonvalorile și nonjurnalismul au început să se simtă ca la ei acasă. Este rușinos să urmărești cum unii colegi, contra plată, execută comenzi politice și numesc aceasta jurnalism. Tocmai de aceea, am considerat motivată și foarte inspirată decizia juriului de a acorda Premiul pentru abordarea tematicii politice dlui Thorbjørn Jagland, Secretarul General al Consiliului Europei. A fost primul oficial străin care a recunoscut că Republica Moldova e un stat capturat - ceea ce nu au făcut jurnaliştii sau politicienii noştri. Din acest punct de vedere, el a făcut pentru noi mai mult decât ne-am fi putut imagina. 
  • Nu cred că eu sunt în drept să vorbesc despre calităţile mele. Ar fi corect să-i întrebați pe cei din juriu, care au decis în favoarea mea. Sper că ei n-au greșit. 
  • În 2016, înainte de toate, sper să fac față acestui premiu prestigios, pe care am fost surprinsă să-l primesc. Dar asta nu înseamnă că nu mi l-am dorit - niciun jurnalist adevărat nu poate spune că nu-și dorește Mărul! Pur și simplu, nu am crezut că este posibil să-l iei doi ani la rând… În ceea ce ține de victorii, nu mă interesează cele personale. Cel mai mult aș vrea ca presa liberă să răsufle mai ușor în anul care vine, iar guvernanții - să știe că nu mor caii când vor câinii! 
Iurii Botnarenco, Școala de Studii Avansate în Jurnalism