În timp ce Comisia Parlamentară pentru mass-media anunța despre continuarea audierilor publice inițiate la sfârșitul anului trecut, pe marginea proiectului noului cod, pe 26 februarie parlamentul a adoptat rapid un proiect de lege semnat de un grup de deputați socialiști, prin care a operat modificări la vechiul Cod al audiovizualului, prin limitarea numărului de licențe a proprietarilor din audiovizual de la 5 la 2 licențe. Deși societatea civilă a calificat proiectul de lege al PSRM drept inconsistent și ”contradictoriu”, solicitând Președintelui Nicolae Timofti să nu promulge legea, potrivit unui participant la Clubul de presă, premierul Pavel Filip l-ar fi prezentat la Bruxelles ca pe o victorie, ”lăsând să se înțeleagă că problemele din audiovizualul moldovenesc s-au rezolvat”. ”Mimăm reforme, sau reducem concentrarea?” – au dorit să afle jurnaliștii.
La ședința Clubului de presă au fost invitați experți media, reprezentanți ai Parlamentului, Consiliului Concurenței, CCA și alte instituții. Directorul executiv APEL, Ion Bunduchi, moderatorul evenimentului, a lansat din start câteva întrebări de principiu: „Ce facem cu audiovizualul autohton, ce facem cu concentrarea pe acest domeniu, ce facem cu situațiile dominante din audiovizual?”. El a reamintit că sub egida APEL, încă în luna mai 2011 a fost depus în parlament proiectul noului Cod al audiovizualului, dar abia în 2015 acesta a devenit inițiativă legislativă. „Tare am visa și noi ca asemenea proiecte să fie votate în 2 săptămâni de parlament”, a menționat Ion Bunduchi, făcând aluzie la legea socialiștilor.
”Atunci când o lege este adoptata în două lecturi în 20 de minute apar niște semne de întrebare: de ce s-a făcut, cui servește această lege?”, a afirmat Nadine Gogu, directoarea executivă a CJI. Potrivit ei, la adoptarea legii nu a fost asigurată transparența –pe site-ul parlamentului a fost plasat un proiect de lege, dar în realitate ”s-a votat altceva”. Acest fapt a făcut ca organizațiile de media să adreseze o declarație Președintelui țării, prin care să solicite să nu promulge legea. ”Dacă există prevederi care pot fi interpretate, deja este o problemă”, a avertizat directoarea CJI.
Jurnalistul Anatol Golea, un alt invitat al Clubului de presă,a fost de părerea că ”nu trebuia în niciun caz adoptată legea în două lecturi ad-hoc, neținând cont de modificările care s-au făcut pe parcurs”. În opinia sa, proiectul de lege al PSRM, care aparent avea în vedere reducerea concentrării din mass-media, nu a ținut cont de trecerea la televiziunea digitală și prin aceasta a creat și mai multe probleme.
Discuțiile s-au încins și mai mult, când deputatul socialist Adrian Lebedinschi, unul din autorii legii, prezent la ședința Clubului de presă, a recunoscut că legea nu a fost pregătită minuțios și că autorii nu au luat în calcul trecerea la televiziunea digitală. ”Eu am depus o cerere în care am solicitat, ca raportor, să nu semnez proiectul de lege care urma să fie transmis Președintelui pentru promulgare”, a informat el asistența. În acest mod, proiectul a fost reținut timp de 20 de zile, dar Lebedinschi a mai precizat că, după expirarea acestui termen, președintele parlamentului poate trimite la Președinție proiectul de lege, iar Președintele are tot temeiul să-l semneze. Ceilalți deputați care au semnat proiectul de lege nu și-au retras semnăturile. Adrian Lebedinschi a venit la ședința Clubului de presă cu o întrebare: ”Cum credeți, merită să fie aceasta lege promulgată sau să depunem tot efortul ca ea să nu meargă? Cum vedeți voi soluția?”.
Expertul media Ion Terguță a răspuns tranșant: ”Ați făcut o greșeala groaznică adoptând această lege. În momentul în care s-a propus să se voteze și în a doua lectura, nu v-ați dat seama ca e vorba de o capcană? Le-ați oferit unor oameni oportunitatea de a-și păstra licențele și de a-si salva situația timp de 7 ani”. Potrivit lui Ion Terguță, principala lacună a legii socialiștilor constă în faptul că nu a ținut cont de procesul digitalizării. Astfel, proprietarii din audiovizual vor fi obligați să renunțe la unele licențe abia în momentul expirării lor, dar în cadrul trecerii la televiziunea digitală ei ar putea să obțină licențe noi.
Petru Macovei, directorul executiv API, i-a reproșat deputatului Lebedinschi că inițiativa socialiștilor ”a fost trucată, falsificată și s-a votat altceva”. ”În varianta actuala a legii scrie că poate să fie acționar majoritar sau investitor, dumneavoastră ați lăsat doar acționar majoritar și ați abrogat art. 66. Din care raționamente?”. La această întrebare, deputatul Adrian Lebedinschi nu a putut răspunde, afirmând că nu vede diferența dintre acționar majoritar și investitor, principalul e ca o televiziune să aducă profit. Petru Macovei a replicat: ”Chiar nu cunoașteți că majoritatea televiziunilor din Moldova nu au profit și sunt folosite de proprietarii lor doar ca să spele creierii oamenilor? Ele nici nu speră la profit. Se investește în ele ca să le folosească drept portavoce politică”...
În context, și-a expus opinia și membra CCA, Olga Guțuțui: ”După ce au fost depuse declarațiile cu privire la transparenta proprietăților, am observat că este o problemă, am făcut apel la colegii mei, dar fiecare înțelege aceste prevederi legale de maniera sa. Există o problemă și noi ar trebui să găsim o soluție, doar că prin simpla modificare și reducere a numărului de licențe nu văd cum am putea să rezolvăm această problemă”.
Un alt invitat al Clubului de presă, Vitalie Calugăreanu, proaspăt întors de la Bruxelles, unde oficialii moldoveni au participat la cea de-a doua Reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, a informat că ”Premierul Pavel Filip a prezentat acest proiect de lege ca pe o victorie, lăsând să se înțeleagă că problemele din audiovizualul moldovenesc s-au rezolvat”. ”Am impresia că lucrurile sunt bătute deja în cuie și încercările de a reveni cumva la acest proiect nu au rost. Ideea de a construi o legislație a audiovizualului nouă este cu mult mai bună”, a conchis jurnalistul.
Participanții la Clubul de presă au avut mai multe întrebări și pentru un alt invitat, Emil Guțu, vicepreședintele Consiliului Concurenței. Acesta a fost întrebat de ce Consiliul Concurenței nu se autosesizează în cazurile de concentrare din mass-media sau în cele de monopolizare de pe piața publicității și în ce măsură situația de pe piața media denotă o concurență loială? Invitatul a explicat că Consiliul Concurenței, ca organ responsabil de implementarea Legii Concurenței, ” privește concentrările doar sub aspectul lor economic” și că în ”în aria de acoperire a Legii Concurenței nu intră concentrarea licențelor, audientelor, posturilor TV sau radio”. Emil Guțu a precizat că, pentru ca instituția să ia măsuri trebuie să existe ”anumite semne pe piață, precum că a avut loc un oarecare abuz". ”Eu cred că în faza aceasta Consiliul Concurenței ar trebui să se autosesizeze. Legislatia va permite, de ce nu o faceți?”, a dorit să precizeze expertul Petru Macovei. Emil Guțu a răspuns laconic: ”Legislația ne permite, dar trebuie să avem semne”. ”CCA, ca mediator pe piața audiovizualului nu face niciun fel de declarații, Consiliul Concurentei nu vrea să se autosesizeze, pentru ca nu are ”semne”… Și atunci, noi ce trebuie să facem? Să ieșim în strada?” a întrebat Ion Terguță.
În context, moderatorul Clubului de presă a precizat că bunele practici europene indică, mai ales pe segmentul mediatic, o limită mai drastică a concentrării, comparativ cu celelalte piețe - 25-35 de procente, ”ca să nu permitem ideologizarea sau impunerea unei ideologii pe calea aceasta”, a precizat Ion Bunduchi. Din păcate, legislația noastră nu prevede niște limite speciale pentru concentrarea în mass-media. Experții își pun speranțe în adoptarea noului Cod al audiovizualului, care ar putea rezolva problema.
”Soluția este ca aceasta lege să nu fie promulgată și să fie urgentată votarea noului Cod al audiovizualului”, a concluzionat expertul Petru Macovei.
Acest club de presă a fost posibil datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția USAID sau a Guvernului SUA.
Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) este prima organizație de media care acordă asistenţă jurnaliştilor şi instituţiilor media din Republica Moldova, avînd scopul de a contribui la consolidarea unei prese libere și viabile, prin intermediul proiectelor ce oferă instruire în domeniul jurnalismului și relații cu publicul, campanii media, advocacy, cercetare și educație mediatică.