MediaRing cu Pirkka Tapiola, Ambasador UE în Republica Moldova

Media Azi:
 
- Excelență, Finlanda, țara Dvs. natală, a fost clasată pe primul loc în Indexul Global al Libertății Presei, realizat și publicat de către organizația Reporteri fără Frontiere. De câțiva ani deja, Moldova se pare că a renunțat la ideea de a avea un statut parțial independent al presei și este plasată pe poziții mai joase în clasificările internaționale. Care este părerea Dvs., ce anume împiedică mass-media din Moldova să devină liberă pe deplin, precum este cea finlandeză?

 
Pirkka Tapiola: Reprezentând întreaga comunitate a țărilor UE, de obicei, prefer să nu discut despre țara pe care o cunosc cel mai bine. Acestea fiind spuse, libertatea presei reprezintă unul dintre succesele de care finlandezii pot fi cu adevărat mândri. În contextul Republicii Moldova, Indexul Global al Libertății Presei oferă de fapt detalii cu privire la aspectele care ar trebui soluționate pentru a îmbunătăți situația. Acestea se referă, în special, la influența intereselor politice și de afaceri asupra redacțiilor, transparența proprietarilor de mass-media și independența autorității de reglementare a audiovizualului.
 

 
P.T.: Uniunea Europeană este interesată să consolideze libertatea mass-media, pluralitatea și independența acestora, precum și calitatea emițătorilor de programe publice din Republica Moldova. Noi intenționăm să cooperăm cu Republica Moldova în acest context, printre altele oferind asistență tehnică procesului legislativ, consolidând capacitatea instituțională a autorității de reglementare (Consiliul Coordonator al Audiovizualului) și susținere celor două posturi publice, precum și a mass-media independente. UE mai intenționează să continue suportul acordat jurnalismului de investigație. Și ultimul lucru, dar nu cel din urmă, ne-am dori să cooperăm cu Republica Moldova la capitolul demonopolizarea pieței de publicitate.
 

- Reacția la propagandă cu mijloace anti-propagandă violează de fapt spiritul democrației. Dar ce măsuri, după părerea Dvs., ar trebui luate pentru a proteja cetățenii împotriva intoxicării informaționale în contextul războiului propagandistic?
 

P.T.: Noi desigur că înțelegem efectele negative pe care le are dezinformarea. Părerea mea este că cea mai bună modalitate și singura cale de a ne proteja în fața dezinformării este de a răspunde prin informații: corecte, obiective și prezentate clar. UE înțelege acest lucru foarte bine - cel mai bun exemplu al activității noastre în acest sens este crearea echipei East StratCom, care activează comunicând în mod activ publicului politicile și valorile noastre.
 
Viorica Zaharia, expertă media, content manager, platforma MediaForum.md:

- Sunteți în Moldova de ceva ani. Ați putea reflecta asupra modului în care calitatea informației oferite de către instituțiile media locale s-a schimbat? Care considerați că este cea mai critică problemă a presei din Moldova?
 

P.T.: Cu siguranță, am observat că multe instituții media s-au maturizat, informațiile publicate au, de obicei, o bază solidă. În ciuda faptului că procentajul mass-media independente este în descreștere, eu în continuare consider că există un grad mare de pluralitate media în Republica Moldova.

Cea mai serioasă problemă cu care se confruntă presa din Republica Moldova este concentrarea instituțiilor media și monopolizarea pieței publicitare, care forțează media independente să lupte pentru existență în condiții destul de dificile. De fapt, se pare că gestionarea unei instituții media în Republica Moldova nu reprezintă deseori o afacere, ci un proiect politic, care duce la suprapolitizarea conținutului mediatic și la lipsa obiectivității. O altă problemă serioasă este lipsa competiției între prestatorii serviciilor TV prin cablu, în special, în regiunile rurale.
Cu toate acestea, în ciuda diverselor probleme, am observat o tendință pozitivă: media din Republica Moldova nu mai sunt puternic partajate în baza direcțiilor geopolitice.
 

- Acum o lună, în timpul unei emisiuni în direct la Radio Moldova, discutând despre calitatea jurnalismului, un ascultător indignat a menționat volumul mare de informații prezentat de anumite posturi TV care au un caracter manipulator. El a întrebat dacă Uniunea Europeană și partenerii externi ai Moldovei ar putea să ne aloce fonduri pentru crearea instituțiilor independente de media și a jurnaliștilor independenți pentru a consolida integritatea care a mai rămas a mass-media din Moldova. Cum ați răspunde la această întrebare?
 

P.T.: Într-adevăr, aspectele tehnice și ciclurile de programare a asistenței UE urmează anumite proceduri și reguli care la moment nu permit multă flexibilitate pentru a oferi granturi directe instituțiilor media. În general, o finanțare pe termen scurt oferă o soluție pe termen scurt, ceea ce înseamnă că instituțiile media rămân fără resurse durabile odată ce finanțarea se finalizează. Această preocupare a fost exprimată de către colegii dvs. în unele discuții la acest subiect.

Există o necesitate în creștere de a ne concentra pe dezvoltarea componentei de afaceri a instituțiilor media. Acest aspect va fi discutat în continuare; între timp, există alte surse de finanțare pentru instituțiile media - spre exemplu, Fondul European pentru Democrație. Am mai menționat în răspunsul la o altă întrebare și alte instrumente de asistență, precum și proiectele de asistență curente și anterioare implementate de UE în acest sector.
 
Sorina Ștefârță, directoare a Școlii de Studii Avansate în Jurnalism:
 

 
P.T.: În cadrul unui dialog noi putem doar să încurajăm Republica Moldova spre calea reformelor și să încercăm să convingem politicienii că toți vor beneficia de schimbările implementate.
 

 
P.T.: La general vorbind, toată asistența UE este programată cu scopul de a obține cele mai bune rezultate posibile și tangibile pentru beneficiari și cetățeni. În același timp, această susținere este supusă diverșilor factori externi, care ar putea influența rata de realizare a instrumentelor de asistență. În cazul proiectului Codului Audiovizualului, finanțat de UE și Consiliul Europei, într-adevăr, nu s-a lucrat asupra noii legislații propuse și noi am dori să încurajăm evoluțiile pozitive în acest sens în viitor.

Cu toate acestea, avem și istorii de succes pe care le putem menționa, care variază de la proiecte de asistență la scară mică până la proiecte orizontale regionale. În acest context, un bun exemplu ar fi proiectul OPEN, și anume componenta Media Hub, care se concentrează pe oferirea cursurilor de instruire jurnaliștilor pe diverse teme practice. Delegația UE a mai organizat recent un curs de instruire pentru reprezentanții mass-media despre cum să comunicăm mai bine cu privire la asistența UE. În prezent mai finanțăm și un proiect de jurnalism de investigație împreună cu RISE Moldova.

Din proiectele anterioare aș putea menționa câteva exemple bune de asistență eficientă oferită de către UE, ca de exemplu: Promovarea Democrației și a Drepturilor Omului în mass-media din Moldova  - o abordare sistemică, Reîntoarcerea la Democrație!, Consolidarea Capacităților Jurnalismului, Îmbunătățirea Cooperării Guvernamentale și susținerea mass media libere în Republica Moldova, consolidarea capacităților media în Republica Moldova pentru a acoperi teme de interes public.

Privind celelalte tipuri de asistență UE, intenția este de a oferi instrumentele necesare pentru a realiza schimbări calitative și a implementa reforme, însă UE nu poate face aceste schimbări sau reforme în locul instituțiilor și cetățenilor.
 
Ion Bunduchi, expert media, director executiv APEL:
 

 
P.T.: Eu consum zilnic un volum imens de informații, care are drept sursă diferite mass-media, începând cu posturile TV și până la rețelele de socializare. Este evident că trebuie să consult cât mai multe surse pentru a avea o înțelegere cât mai obiectivă și corectă a situației din țara în care locuiesc și lucrez.
 

 
P.T.: Noi urmărim în mod activ diferitele evoluții din domeniul mass-media din Republica Moldova, în special cele ce țin de orice aspect care ar putea împiedica activitatea mass-media libere și independente. Am exprimat poziția noastră fermă cu privire la situații similare - spre exemplu, atunci când în luna aprilie 2015 un proiect de lege cu privire la modificarea Codului Audiovizualului, ce ținea de retransmiterea emisiunilor TV din anumite țări, a fost urgent înregistrat pentru a fi discutat în Parlament, noi am lucrat pentru ca să încurajăm toți actorii implicați să trateze această propunere cu cea mai mare atenție, pentru a avea mai mult timp la dispoziție pentru analiză.

Orice aspect ce ține de activitatea mass-media independente în țară trebuie să fie monitorizate cu atenție de către autoritățile relevante și incluse în lista prioritară a reformelor necesare.
 

 
P.T.: Sunt complet și fără echivoc de acord. Noi, telespectatorii, cititorii de presă și în general, membrii societății, ar trebui să facem tot ce este posibil pentru a ne autoeduca cu privire la modul în care funcționează media și  - într-adevăr - cu privire la modul în care ar trebui să funcționeze. Cunoașterea regulilor jurnalismului profesionist, precum și abilitatea de a compara informații și comentariile provenite din diferite surse reprezintă cu siguranță cel mai bun instrument de protejare în fața manipulării.
 

 
P.T.: Nu este necesar de menționat că media independente și libere sunt indispensabile pentru ca o societate liberă să existe și să supraviețuiască. În acest sens, spațiul media este într-adevăr crucial pentru menținerea securității oricărei țări. În același timp, aș vrea să avertizez asupra pericolului "securizării" mass-media și a discursului public ce cuprinde mass-media. Noi nu trebuie neapărat să luptăm în cadrul "războiului informațional" – noi doar trebuie să asigurăm accesul fiecăruia la surse media independente și imparțiale.
 

 
P.T.: Într-adevăr, încă în martie 2015, șefii de state și Guverne din UE au căzut de acord în cadrul Concluziilor Consiliului că Rusia direcționează campanii de dezinformare în Europa, situație care trebuie soluționată. Primul pas în realizarea acestui lucru este, precum am mai menționat, crearea echipei East StratCom, care are însărcinarea de a comunica în mod activ informații cu privire la politicile și valorile noastre. Nu aș putea spune că am fost luați prin surprindere, deși într-adevăr în UE ne-am obișnuit cu ideea de a nu vedea mass-media într-un context conflictual. Pentru noi este vorba despre accesul la informații obiective și abilitatea societății de a trage concluzii în mod independent și nu despre o competiție sau chiar un conflict geopolitic. Astfel poate că există percepția că "propaganda noastră " nu este la fel de puternică și eficace, dar noi nu ne dorim să facem propagandă.

Natalia Morari, producător TV, canalul TV7:

- De ceva vreme experții media observă monopolizarea pieței publicitare și existența unei competiții neloaiale pe piața mass-media. Cum vedeți Dvs, în acest context, evoluțiile de pe piața media din Moldova?

 
P.T.: Piața publicitară, evident, reprezintă o parte importantă a pieței mass-media. Spunând aceasta, este necesar ca toți actorii de piață să fie tratați în mod egal și să aibă acces la finanțare. UE are în general o poziție fermă împotriva monopolului din orice sector.
 

 
P.T.: Personal,  nu aș putea oferi un plan de afaceri detaliat la moment - eu rămân totuși un diplomat și nu sunt un analist al pieței mediatice sau un manager financiar. Acestea fiind spuse, există mai multe alternative de modele de afaceri pe piața mediatică și diverse modalități pe care instituțiile media le pot utiliza pentru a-și finanța activitățile, începând cu modelele bazate pe publicitate, abonamentele plătite, crowd-funding și altele. Multe alte exemple sunt disponibile în diferite țări europene - evident, eu consider că piața din Republica Moldova este într-adevăr foarte dificilă. Însă la moment, majoritatea piețelor mediatice sunt așa, chiar și cele europene.
 

 
P.T.: Instituțiile media nu sunt precum orice alt proiect de afaceri "obișnuit" - cu toate acestea ar trebui să existe oportunitatea de a fi gestionate de parcă ar fi conform regulilor echitabile a pieței. În acest sens este important de avut un cadru legislativ corespunzător, precum Codul audiovizualului, precum demonopolizarea pieței publicitare. Adițional, eu mai văd și necesitatea de a explora diferite posibilități de susținere a instituțiilor independente de media la etapa de dezvoltare.
 
Aneta Grosu, redactor-șef Ziarul de Gardă:
 
- Liderii de opinie au atras atenția asupra faptului că Moldova este unica țară din Parteneriatul Estic al UE în care reprezentantul UE a fost atacat prin intermediul unor instituții media și reprezentanți ai puterii. Ce efect au avut aceste atacuri asupra activității Dvs? Cum ați reacționat și ați răspuns la aceste atacuri?
 
P.T.: Este un lucru comun în activitatea unui diplomat să fie supus unei atenții sporite din partea mass-media. Este un lucru pe care trebuie să ni-l asumăm și să încercăm să îl valorificăm la maxim.  Evident că nu tot ce se menționează în mass-media este prietenos sau pozitiv. Noi încercăm doar să ne facem munca de zi cu zi cât mai bine posibil, în conformitate cu ideile și interesele UE.
 

 
P.T.: Eu nu am acces la surse secrete de informații. Cu privire la această situație, noi monitorizăm îndeaproape toate rapoartele făcute publice.

Veaceslav Perunov, directorul ziarului SP, Bălți:

- Ce se cunoaște în Uniunea Europeană despre fenomenul sărăciei, cu care se confruntă instituțiile media independente din Moldova?
 

P.T.: Noi cunoaștem situația dificilă a instituțiile independente de media din Republica Moldova și susținem prin toate mijloacele prin care putem dezvoltarea acestora. Din păcate, așa cum s-a menționat, regulile de oferire a asistenței UE nu ne permit, la general vorbind, prea multă flexibilitate în acordarea de granturi instituțiilor mass-media. S-ar putea să găsim alte surse de finanțare în viitor.

- În ce măsură ar putea beneficia instituțiile independente mass-media din Moldova de susținerea UE prin intermediul unor programe de granturi?

P.T.: Susținerea și asistența oferită de UE în acest sector se bazează pe cicluri de programe specifice și tehnice, care sunt în conformitate cu procedurile și reglementările financiare ale UE. Apeluri la propuneri, granturi și alte oportunități de finanțare disponibile pentru instituțiile mass-media sunt comunicate publicului prin intermediul canalelor de comunicare relevante (pagina web EuropeAid și Delegația UE în Republica Moldova).

În același timp, instituțiile mass-media pot depune solicitări în cadrul altor inițiative și programe, care conțin o componentă media în apelul pentru propuneri, spre exemplu, Europa Creativă sau orice apel pentru propuneri din cadrul DG EAC.

Dar pentru a vă răspunde la întrebare, toate instituțiile mass-media ar putea beneficia pe deplin de potențiala asistență UE în acest sector, atâta timp cât această asistență este disponibilă prin apeluri la propuneri, granturi și alte instrumente financiare și dacă corespund cerințelor descrise în instrumentele de asistență.

- Ce părere aveți despre emisiunea “Politica” prezentată de către jurnalista Natalia Morari la postul TV7 care a fost închis?

 
P.T.: Mi-a plăcut foarte mult emisiunea și o apreciez pe  Natalia ca un jurnalist foarte bun. Am auzit că ea are planificat un alt proiect.
 
 Victor Gotisan, cercetător mass-media:
 

 

P.T.: Acesta este un lucru fundamental. Ne bucurăm că această temă este luată în vizor de către legislația recentă, deși suntem conștienți de faptul că din cauza prelungirii licențelor deja existente, situația de pe piață nu se va schimba rapid. Ar fi fost de dorit o dezvoltare mai rapidă în acest sens. În acest context este și mai important de a avea o transparență completă cu privire la proprietate. Mai simplu spus, cetățenii au dreptul de a cunoaște cine achită salariul jurnalistului de la care ei obțin informații.

 

 
P.T.: Cum s-a menționat deja, mass-media libere sunt cruciale pentru existența durabilă a unei societăți libere și astfel spațiul mediatic independent este conectat la securitatea țării. Dar, ca de obicei, cea mai bună modalitate de a ne proteja pe noi înșine este să aplicăm cu rigoare regulile și principiile noastre: să menținem libertatea și independența sectorului media și să ne asigurăm că cetățenii au acces la informații obiective și imparțiale. Singura reacție în fața dezinformării este o informație adevărată.

- În toamna anului 2015 (27 spre 28 octombrie) a fost organizat Primul Forum al Mass-Media din Moldova. La finele acelui eveniment a fost aprobată o foaie de parcurs cu recomandări și soluții. Se pare însă că acestea au rămas doar pe hârtie: proiectul noului Cod al audiovizualului este în continuare pe rafturile Parlamentului și adună praf; competiția neloaială de pe piața publicitară a rămas la fel; propaganda media, atât cea străină, cât și cea locală, pare a fi ignorată de către toți și de către fiecare. Deci, ce fel de măsuri ar trebui să ia instituțiile mass-media și organizațiile mass-media pentru a-i convinge pe factorii de decizie din Moldova (instituțiile oficiale de stat) să asigure condiții favorabile pentru dezvoltarea unui sector media echitabil, transparent și democratic?
 
P.T.: Precum orice mass-media din orice țară, mass-media din Republica Moldova are un rol important de jucat în procesul de reformă. Există un motiv pentru care  mass-media este numită a "patra putere " – de fapt, abilitatea de a construi opinia publică și de a exercita influență asupra factorilor de decizie este enormă. Ar trebui să o folosiți pentru o cauză mai nobilă - nu doar pentru că un sector media echitabil și transparent ar fi în beneficiul vostru, dar și pentru că este indispensabil pentru o societate democratică. Astfel, ar trebui să începeți de la ceea ce este cea mai importantă misiune a dvs.: informarea cât mai obiectivă a societății privind diferite subiecte. Astfel, cetățenii pot face alegeri informate și depune presiuni asupra politicienii în direcția reformelor necesare din orice sector.