Concluziile primului raport de monitorizare: mass-media rămâne ostateca „jurnalismului de baricadă”

Două organizații de media -  Asociația Presei Independente (API) și Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) - au făcut public marți, 4 octombrie, primul raport de monitorizare a comportamentului presei în perioada electorală. Raportul constată că majoritatea celor 28 de instituții mass-media supuse monitorizării au fost părtinitoare în reflectarea perioadei electorale. „Opt din 12 posturi TV au favorizat sau defavorizat concurenții electorali”, a afirmat la conferința de presă de lansare a raportului directoarea executivă a CJI, Nadine Gogu. Situația nu a fost mai bună nici la portalurile online și presa scrisă, la care s-a referit directorul executiv al API, Petru Macovei:  „Este vorba mai mult despre un jurnalism de baricadă decât despre un jurnalism de informare onestă și deontologică a cetățenilor despre ceea ce se întâmplă în țară”, a constatat directorul API. Primul raport include rezultatele monitorizărilor pe parcursul ultimelor două săptămâni – 15-29 septembrie - de reflectare a perioadei electorale.

În plan cantitativ, autorii raportului constată că în perioada dată mass-media a publicat un număr foarte mare de materiale. La cele 12 posturi tv monitorizate au fost difuzate 1155 de știri și 112 emisiuni cu caracter electoral, 4 Vox-uri și 2 interviuri cu candidații. În total 110 ore. Majoritatea au abordat subiecte politice sau legate de procesul electoral, dar care „au putut influența decizia alegătorilor de a vota sau de a nu vota un anumit concurent electoral”, a remarcat Nadine Gogu. Portalurile au publicat în total un număr de 740 de materiale care vizează direct sau indirect campania electorală. În ceea ce privește presa scrisă, cele 4 ziare monitorizate – „KP v Moldove”, „Panorama”, „Săptămâna” și „Timpul” - au publicat mai mult opinii, decât știri despre campanie. Potrivit lui Petru Macovei, „60 procente din spațiul editorial al acestor ziare au fost opinii și comentarii, iar știrile au ocupat doar 24 de procente”.
 
În plan calitativ, majoritatea instituțiilor media au demonstrat că au simpatii politice. Prime tv, Canal 2, Canal 3 și Publika tv au favorizat exclusiv candidatul PDM, Marian Lupu. „Favorizarea masivă a lui Marian Lupu a fost constatată la aceste 4 posturi tv, în total, în 364 de materiale, fiind vorba de știri sau emisiuni. Este o cifră impunătoare”, a concluzionat Nadine Gogu. Pe de altă parte, posturile respective l-au defavorizat pe candidatul Andrei Năstase și reprezentanții PPDA, care au apărut în context negativ în 131 de materiale.

Jurnal TV în perioada de raport l-a favorizat exclusiv pe Andrei Năstase, candidatul PPDA (57 de materiale) și l-a defavorizat evident pe Marian Lupu (87 de materiale).

NTV Moldova și Accent TV au abordat aceleași subiecte, din aceeași perspectivă, cu aceleași surse. Ambele posturi l-au favorizat masiv pe concurentul electoral Igor Dodon. La NTV Moldova Igor Dodon  a fost susținut în 90 de materiale, iar la Accent TV în 62 de știri.

Potrivit directoarei executive a CJI, în prima săptămână de monitorizare, Moldova1 a reflectat neutru toti concurenții, dar „ultimele câteva zile, pentru că au fost știri despre asumarea de către Guvern a pachetului de legi, diferite întâlniri și vizite în afara țării în care guvernarea apărea în context pozitiv, era susținută de către reprezentanții instituțiilor internaționale, ne-au făcut să concluzionăm că știrile respective îl favorizează pe Marian Lupu, pentru că el este susținut de un partid care este la guvernare actualmente”.

La Realitatea TV, Pro tv, TV 7 și N4 nu au fost constatate abateri evidente de la normele și rigorile profesionale.

În opinia lui Petru Macovei, pe portalurile online lucrurile stau poate chiar mai prost decât în mass-media audiovizuale. Aici au fost monitorizate agora.md, jurnal.md, deschide.md. gagauz.info, moldova24.info, newsmaker.md, noi.md, realitatea.md, sputnik.md, today md., unimedia.info și ziarulnational.md.

„Ca și în cazul instituțiilor audiovizuale, politicile editoriale ale acestor redacții nu au fost îndreptate spre informarea alegătorilor, ci spre favorizarea unor candidați sau defavorizarea altora. În acest sens, s-a remarcat selecția tendențioasă a materialelor, fie pozitive, fie negative despre concurenții electorali și au fost foarte rare cazurile când să se scrie onest despre toți candidații”, a menționat directorul executiv al API. De asemenea, autorii raportului au atras atenția asupra limbajului unor portaluri „licențios, cu etichetări, cu expresii defăimătoare la adresa unor oponenți”.

Astfel de rapoarte vor fi făcute publice săptămânal, la ele fiind anexate și câteva studii de caz, care se vor referi la problemele mai grave sub aspectul respectării legislației și normelor deontologice jurnalistice în prezentarea informației legate direct sau indirect de perioada electorală.

Monitorizarea va fi efectuată în perioada 15 septembrie – 13 noiembrie 2016. Între cele 28 de instituții mass-media supuse monitorizării sunt 12 posturi tv, 12 portaluri online și 4 ziare. La baza selectării lor au fost luate mai multe criterii - forma de proprietate, limba in care editează sau difuzează, acoperirea geografică, notorietatea sau audiența. În cazul televiziunilor, este monitorizat intervalul de la ora 18.00 pana la 24.00 – edițiile informative, emisiunile cu caracter electoral, interviurile cu candidații, sondajele de tip Vox-Populi și dezbaterile. În cazul portalurilor și presei scrise - întregul conținut editorial, fără publicitatea electorală sau politică marcată corespunzător.

Monitorizarea are loc în cadrul unui proiect finanţat de National Endowment for Democracy (SUA) şi Consiliul Europei.