Conferință de presă de lansare a Zilelor Libertății Presei: „Dacă vom merge tot așa, riscăm să ajungem iarăși în grupul țărilor în care presa nu este liberă”

În perioada 3 mai 2016 - 3 mai 2017 mass-media din R. Moldova s-a aflat mai mult în regres, vechile probleme fiind perpetuate. Concentrarea din mass-media, cadrul legal defectuos, limitarea accesului la informație, ingerința factorului politic în activitatea Consiliului Coordonator al Audiovizualului, precum și în mass-media în general, condițiile economice precare nu au permis mass-media să se dezvolte – aceste constatări se conțin în Memoriul privind libertatea presei, prezentat public miercuri, 3 mai, de către mai multe organizații de media din țară.   

Lansarea Memoriului a avut loc în cadrul unei conferințe de presă, organizate cu ocazia inaugurării Zilelor Libertății Presei. Liderii ai cinci organizații neguvernamentale de media – Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Asociația Presei Independente (API), Asociația Presei Electronice (APEL), Asociația Telejurnaliștilor Independenți (ATI) și Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM) – s-au referit la principalele probleme cu care se confruntă mass-media în R. Moldova și au făcut apel către autorități să fie mai receptive și să participe la soluționarea problemelor jurnaliștilor.

Nadine Gogu, directoarea executivă a CJI, a atras atenția că, potrivit evaluărilor naționale și internaționale, libertatea presei în R. Moldova este într-un continuu declin. „Vorbim despre acest lucru mulți ani la rând și, dacă vom merge tot așa, riscăm să ajungem iarăși în grupul țărilor în care  presa nu este liberă, așa cum am fost până în 2010”.

Una din cauzele care au condus la acest regres constă în faptul că guvernanții nu trec de la declarații la fapte: „Se spune că se vrea schimbarea în bine pe segmentul mass-media, dar de facto nu se întâmplă acest lucru”. În context, Nadine Gogu a adus exemplul legii privind accesul la informație, care a fost votată în primă lectură și a  fost pusă pe linie moartă. La fel, noul Cod al audiovizualului, votat în primă lectura anul trecut, apoi lăsat în umbră.

„După ce în luna martie au fost operate modificări la Codul audiovizualului, ar trebui deja ca în luna mai să ne așteptăm la reducerea concentrării, pentru că acei proprietari media care au mai mult de două licențe ar trebui să rămână doar cu câte două pentru radio și două pentru televiziune. Vom urmări și vom vedea dacă într-adevăr așa ceva se va întâmpla”, a menționat Nadine Gogu.

Discrepanțe între declarații și fapte pot fi sesizate și în alte cazuri. Astfel, deși vorbim despre propaganda străină și, din partea autorităților, am avut de multe ori declarații că ar fi preocupate de această problemă, de facto, CCA în ultimul an a oferit licențe unor posturi de televiziune care vor retransmite iarăși conținut manipulator și propagandistic din Federația Rusă.

Memoriul privind Libertatea Presei constată că în R. Moldova nu există un climat prietenos pentru mass-media. În opinia directoarei CJI, cazul jurnalistei Mariana Rață, al lui Vladimir Soloviov, demonstrează „cum pot fi intimidați jurnaliștii”.

În mesajul său adresat breslei, directorul executiv API, Petru Macovei, i-a îndemnat pe reprezentanții mass-media să pună un preț mai mare pe reputația jurnalistului, deoarece „reputația înseamnă servirea interesului public și nu angajament politic sau angajat pentru interesul privat al diferitelor persoane sau grupuri”. În opinia lui Petru Macovei, în R. Moldova avem destul de multe probleme la capitolul deontologie a meseriei jurnalistice, acest aspect fiind „direct influențat de controlul politic exagerat exercitat de către proprietari, o buna parte din ei fiind politicieni”.

În ceea ce privește atenția pe care o acordă autoritățile domeniului mass-media, directorul executiv API a atras atenția asupra lipsei de reacție a acestora la deciziile Forumului Mass-Media, edițiile din 2015 și 2016. „Din păcate, chiar dacă a trecut aproape o jumătate de an după ultima ediție a Forumului Mass-Media, răspunsurile pe care le-am primit de la instituțiile publice au fost generale”.

Alina Radu, directoarea Ziarului de Garda, s-a referit la dificultățile cu care se confruntă publicația, timp de 13 ani, precum și la condițiile în care se face presă independentă în R. Moldova. „Da, presa independentă este posibilă, jurnaliști liberi există, dar la ce preț?” s-a întrebat jurnalista. În context,ea a adus un exemplu: „Noi avem Ziarul de Gardă în limba română și limba rusă. „Posta Moldovei” își ia 40 la sută ca să-l ducă la abonați. În fiecare zi avem plângeri că ziarul nu ajunge. Totodată, cred că ați văzut cu toții, zilele trecute, ziarele partidului de guvernământ ajung în cutii poștale foarte repede, și noaptea dacă trebuie, câte 4-5 exemplare. Și eu nu înțeleg, cum un ziar care are contract cu „Poșta Moldovei” și-i plătește 40 la sută ajunge cu întârziere, uneori deteriorat, cu pierderi, pe când ziarul partidului ajunge cu succes și posta demonstrează că poate funcționa”...

Cu toate acestea, a subliniat Alina Radu, „ne simțim bine în acest context, pentru că avem libertate de gândire și facem jurnalism care place cetățenilor. Sunt sigură că, dacă vom fi mai mulți, presiunea asupra celor care trebuie să asigure condiții adecvate pentru jurnaliști va crește și lucrurile se vor schimba”.

Același lucru l–a menționat și Cornelia Cozonac, directoarea CIJM: „În R. Moldova putem să facem jurnalism liber, putem să scriem,  putem să facem investigații jurnalistice și trebuie să apreciem acest lucru. Atâta timp cât ne vom face bine munca și vom fi mai multi, sistemul nu va reuși să-și facă interesele așa cum vrea”.

Directoarea CIJM s-a referit și la cazul jurnalistei Mariana Rață, care s-a pomenit cu un dosar penal după ce a făcut o știre despre un fost demnitar de stat, subliniind că „noi am demonstrat că putem să ne solidarizăm ca breaslă în fața pericolelor care apar și asta înseamnă că ne putem dezvolta și putem face jurnalism independent”.

 „Ar fi foarte bine ca în această zi să ne felicităm reciproc și să constatăm că acționam într-un mediu liber, că avem o presă liberă, dar, din păcate, rămânem ani în șir la categoria presă parțial liberă”, a concluzionat Ion Bunduchi, directorul executiv APEL.  Potrivit lui, datorită acelor „insulițe de jurnalism independent, profesionist, liber”, care există în R. Moldova se mai menține prestigiul acestei meserii. Ion Bunduchi le-a adresat colegilor de breaslă îndemnul de a-și face meseria cu onestitate, deoarece numai așa „vom putea privi oamenii în ochi”.

Memoriul privind libertatea presei poate fi accesat AICI.