Problema concentrării mass-media, în lipsă de voință politică

Problema proprietății în mass-media din Republica Moldova nu este una nouă. Discuțiile pe această temă se poartă de mai mulți ani. În ultimul timp ele au fost reluate cu o nouă intensitate, în particular, la insistența organismelor europene, dar și a societății civile din Republica Moldova. 
 
Astfel, la 31 martie a.c., la Bruxelles, are loc cea de-a treia reuniune a Consiliului de Asociere, în cadrul căreia a fost făcut un bilanț al progresului în ceea ce privește implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană. La reuniunea respectivă s-a discutat, între altele, și despre problemele pe care le întâmpină mass-media din țară.
 
În declarația comună, UE și-a exprimat îngrijorarea cu privire la situația din domeniul mass-media, în special, în legătură cu fenomenul concentrării proprietăților în presă și polarizarea acesteia.
 
În contextul armonizării legislației mass-media, în conformitate cu standardele Uniunii Europene, ale Consiliului Europei și OSCE, autorităților noastre li s-a recomandat să țină cont de expertiza  Consiliului Europei și OSCE la orice modificare a Codului audiovizualului, să protejeze pluralismul mediatic și mass-media independente.
 
La scurt timp după reuniunea Consiliul de Asociere, în data de 14 aprilie a.c., Parlamentul de la Chișinău, pentru a da curs recomandărilor formulate în declarația finală a Consiliului, votează Legea 218. Acest act normativ i-a obligat pe cei ce dețin mai multe licențe de emisie să-și păstreze doar două într-o singură unitate teritorial-administrativă. Legea a intrat in vigoare imediat după ce a fost aprobată de către Parlament, iar Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) le-a oferit proprietarilor o lună ca să aplice prevederile ei.
 
De fapt, sub incidența legii respective în prezent cade o singură persoană din Republica Moldova – liderul Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, - întrucât doar el deținea la vremea respectivă mai mult de două licențe de emisie: pentru posturile de televiziune Prime, Canal 2, Canal 3, Publika TV și pentru posturile de radio Publika FM și Muz FM.
 
După operarea modificărilor respective, Vlad Plahotniuc ar fi trebuit să rămână cu patru din cele șase licențe: două pentru posturi TV și două pentru posturi radio.

Și iată că pentru a pune în aplicare această lege, la 12 mai a.c., CCA a decis să aprobe cererea de cesiune a posturilor de televiziune Canal 2 și Canal 3, de la Vlad Plahotniuc către noul proprietar, Oleg Cristal. În acest fel, probabil, s-a considerat că problema concentrării mass-media în mâinile unei singure persoane a fost rezolvată. Dar cine este Oleg Cristal? Presa de la Chișinău scrie despre el că ar fi consilierul de imagine al liderului PD.
 
Așadar, ce a schimbat această lege, votată și aplicată rapid, după ședința Consiliului de Asociere din 31 martie a.c.? În esență nimic, întrucât este greu de imaginat că, deși Canal 2 și Canal 3 au un nou patron, ele vor fi conduse în realitate de altcineva decât de Vlad Plahotniuc.
 
În plus, există câteva aspecte care ar trebui clarificate. Prima întrebare la care ar trebui să obținem un răspuns (din partea CCA, întâi de toate) este dacă în cazul acestei cesiuni avem sau nu conflict de interese?
 
Doi: în ce măsură această cesiune poate asigura pluralismul mediatic? Doar una din funcțiile CCA constă anume în asigurarea pluralismului mediatic în spațiul audiovizual din țară.  
 
Trei: dacă modificările la Codul audiovizualului au fost făcute cu scopul de a pune capăt concentrării mass-media în mâinile unei singure persoane, iar politica editorială a posturilor cesionate va rămâne neschimbată, la ce bun aceste reforme care nu au cum să schimbe în vreun fel situația? 
 
Sunt niște întrebări mai degrabă retorice, întrucât nu există un răspuns concludent al autorităților în acest sens.
 
În general, problema mass-media din Republica Moldova pare să neliniștească tot mai mult organismele europene. În ultimele luni, nu a existat vreo reuniune sau un document important în care această să nu fie amintită.
 
Problema respectivă a fost menționată și în declarația finală a Comitetului Parlamentar de Asociere UE - Republica Moldova, adoptată la 22 mai la Chișinău, unde Comitetul și-a desfășurat lucrările. Iată ce spune declarația la punctul 11: ”Cât privește mass-media, (Comitetul Parlamentar de Asociere UE - Republica Moldova – n.a.) reamintește de importanța transparenței proprietății mass-media și a asigurării pluralismului mass-media – inclusiv al canalelor TV, protecției mass-mediei independente și a libertății de expresie și reformării societății naționale de radiodifuziune; în acest sens, accentuează încă o dată  urgența  adoptării unui nou Cod al audiovizualului care se află în așteptare de câțiva ani deja; face apel, prin urmare, la grupul de lucru aferent recent înființat de Parlamentul moldovean să acționeze rapid pentru a adopta un nou Cod al audiovizualului în consultare cu societatea civilă și cu sprijinul UE, al Consiliului Europei și al OSCE și să se alinieze la  Directivele UE relevante”.
 
De asemenea, problema apare și în Planul de Acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova pentru perioada 2017-2020, semnat la 30 mai, la Chișinău, unde, de asemenea, se pune accent pe importanța presei independente, care să nu fie supusă ingerințelor din partea politicienilor.
 
Faptul că situația presei din Republica Moldova, inclusiv concentrarea acesteia în mâinile unei singure persoane - ale unui politician, de fapt, dacă ar fi să spunem lucrurilor pe nume - apare tot mai des în documentele oficiale semnate cu structurile europene, nu înseamnă altceva decât că Bruxelles-ul este cu adevărat alarmat de ceea ce se întâmplă la Chișinău. În cadrul UE par să existe anumite temeri că democrația noastră ar putea degrada iarăși, ca pe vremea când la putere se afla Partidul Comuniștilor, în frunte cu Vladimir Voronin. Și asta în perspectiva alegerilor parlamentare ce vor avea loc în toamna anului 2018, alegeri, și de această dată cruciale pentru viitorul geopolitic al Chișinăului.
 
În concluzie, putem afirma că libertatea mass-mediei din Republica Moldova este adusă în discuție cu fiecare ocazie la întrevederile cu oficialii europeni. Pe de altă parte, autoritățile moldovene nu încearcă să nege existența problemei. Dimpotrivă, ele adoptă legi menite să rezolve problemele existente, dar situația nu se schimbă, pentru că aceste legi sunt implementate defectuos. Prin urmare, concentrarea din mass-media în mâinile unei singure persoane, deși formal rezolvată, vă rămâne în fond neschimbată, atâta timp cât nu va exista voință politică pentru a face ordine în domeniul respectiv.

_____________
Acest material este publicat în cadrul proiectului  “Campanii de advocacy pentru asigurarea transparenței proprietății media, a accesului la informație, promovarea valorilor și integrării europene”, implementat de CJI, care la rândul său face parte din proiectul „Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova”, implementat de FHI 360.

Acest material este posibil datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau a Guvernului SUA.