Ro
En
Рy
De ce lucrurile în media autohtonă bat pasul pe loc? Aneta Gonța a încercat să găsească un răspuns la această întrebare în articolul „Starea mass-mediei din Moldova sau la ce nivel sunt valorile noastre democratice”. Experta media scoate în evidență mai multe nereguli și abuzuri din sectorul mediatic, iar concluzia pe care o trage nu pare deloc optimistă: „Nu putem vorbi despre condiții de libertate totală în care mass-media își desfășoară activitatea”, constată autoarea.
În acest număr al revistei puteți afla ce prezintă Codul serviciilor audiovizuale, un document care urmează să ia locul actualului Cod al Audiovizualului. Potrivit lui Ion Bunduchi, autorul materialului, „audiovizualul este un ghem de interese și acestea urmează să fie echilibrate și armonizate”. Autorii proiectului pornesc de la raționamentul că audiovizualul nu înseamnă doar business și, cu atât mai mult, nu înseamnă un bun public utilizat împotriva publicului, mai spune Ion Bunduchi. De aceea, regulile de joc trebuie să reflecte atât politicile statului în audiovizual, cât și interesele vitale ale societății, constată autorul.
„Accesul la informație vizavi protecția datelor cu caracter personal” este titlul articolului semnat de experta în legislația media, Tatiana Puiu, care scrie despre procesul de armonizare a legislației naționale la acquis-ul european.
Un alt subiect ridică o altă problemă: Ce a pierdut societatea noastră în urma amânării până în martie 2020 de către Guvern a tranziției la televiziunea digitală, care trebuia să se încheie pe 31 decembrie 2017? Membrul APEL, Alexandru Dorogan, enumeră la capitolul pierderi: calitatea imaginii digitale, superioară transmisiei analogice; posibilitatea de a recepționa mai multe canale tv; recepționarea canalelor în format High Definition; o ofertă mai diversă de servicii radio, teletext, EPG, interactive etc.
Despre audiovizual este și următorul material, în care fosta membră a CCA, Mariana Onceanu-Hadârcă, publică propriile reflecții la sfârșit de mandat despre autonomia și independența instituției unde a activat în ultimii șase ani. În opinia autoarei, un factor important în catalizarea unei reacții prompte a Consiliului în cazurile în care sunt difuzate materiale ce contravin legislației trebuie să fie consumatorul, fie individual, fie prin intermediul organizațiilor civice, prin sesizările expediate în adresa instituției.
La rubrica New media, jurnalista Ioana Burtea, din România, semnează articolul „Povești pentru trezit oamenii”. „…În ziua de azi, când jurnalismul se zbate să-și găsească un loc în lumea digitală, nu trebuie să uităm că pastilele de informație și ciclurile de știri 24/7 nu au cum să înlocuiască poveștile bine documentate, bine scrise și bine produse, care explică, investighează, creează emoție și comunități”, menționează autoarea. În opinia ei, tocmai „reorientarea presei către astfel de povești și inițiative poate oferi un suflu nou și poate recredibiliza meseria în ochii publicului”.
Despre internet, care în opinia cercetătorului Victor Gotișan „este ca laptele, oricât l-ai (supra)veghea, odată și odată va da în foc”, este și materialul „Libertatea pe internet în Rusia… Până unde, până când?”. Cercetătorul face o recenzie a cărții semnate de jurnaliștii de investigație ruși Andrei Soldatov și Irina Borogan, „Битва за рунет: Как власть манипулирует информацией и следит за каждым из нас” (trad. Lupta pentru RuNet: Cum puterea manipulează informația și ne urmărește pe fiecare).
Tot în această ediție veți putea citi, la rubrica Experiențe, un interviu cu fotoreporterul Constantin Grigoriță. În Anexe revenim la Sondajul „Percepția populației privind informațiile false și distorsionate din mass-media” (Octombrie 2017).
Revista Mass-media în Moldova apare de două ori pe an - în iunie și decembrie - în limbile română, rusă și engleză, în versiunile electronică și print.
