Cum preluăm corect pozele de pe Internet?

Întrebare: Cum ar trebui să procedăm în cazul preluării pozelor de pe Internet, de pe alte site-uri sau portaluri de știri, fără să încălcăm drepturile de autor? Cum să ne dăm seama, dacă acele poze sunt sau nu protejate de dreptul de autor?

Răspuns: Conform Legii cu privire la dreptul de autor și drepturile conexe, art. 7 alin. (2) lit. k k) operele fotografice constituie obiect ale dreptului de autor.

Prin urmare, pentru a prelua poze publicate de alte surse mediatice trebuie să solicitați permisiunea autorilor. Puteți, de asemenea, să procurați pozele de la agențiile de presă, alte instituții media, băncile de fotografii, etc. în cazul în care nu este posibilă descărcarea lor gratis. Uneori, puteți să vă limitați doar la indicarea sursei - de exemplu, în cazul pozelor promoționale.

Rețineți că pozele de pe Google/Yahoo!/Bing Images, Flickr, etc. sunt, de cele mai multe ori, cu copyright, fără dreptul de a fi preluate. Site-rile sau motoarele de căutare nu sunt surse de imagini gratuite, ci doar un mod de a ajunge la anumite imagini și la autorii lor pentru a le putea procura sau a le cere permisiunea de a le publica.

De regulă, pozele protejate de dreptul de autor au un semn distinctiv – de exemplu, litera c în cerculeț (copyright) sau watermark-ul, care reprezintă inserarea în poză a numelui autorului, siglei, semnăturii, a altor semne distinctive aplicate peste imagine.

Legea spune că, în cazul în care fotografia a fost publicată fără semnătura autorului sau cu pseudonim, care nu permite identificarea acestuia, redacția este considerată, în absenţa unei probe contrare, reprezentant al autorului, având în această calitate dreptul să protejeze şi să exercite drepturile autorului (art. 9 alin (2) Legea cu privire la dreptul de autor și drepturile conexe).

Referitor la imaginile de pe rețelele de socializare care reprezintă persoane, acestea sunt reglementate de dreptul de autor și dreptul la viața privată. Fotografiile în cauză aparțin autorului cu drept de proprietate și, de regulă, pot fi folosite doar cu acordul lui. Poza unei persoane private însă nu poate fi utilizată, decât cu acordul persoanei, fiind protejată de dreptul la viața privată. Persoanele publice sunt mai puțin apărate de acest drept.

Legislația Republicii Moldova permite folosirea imaginilor fără acordul autorului numai în scopuri științifice.

Excepții mai largi, denumite prescurtat „Fair Use”, pot fi întâlnite în legislația altor state, de exemplu în cea românească sau americană, care permit, în anumite situații, folosirea pozelor fără acordul autorului – de exemplu, în cazul în care fotografia însoțește un text despre autor, când este folosită în scopuri educaționale, științifice, de cercetare, pentru un cerc restrâns sau când poza este criticată.

Rubrica „Juristul Presei” a fost lansată de Centrul pentru Jurnalism Independent cu scopul de a sprijini activitatea jurnaliștilor și a instituțiilor de presă, oferindu-le soluții juridice corecte, adaptate fiecărui caz în parte. În fiecare zi de vineri, puteți afla răspunsuri la chestiuni ce țin de apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, accesul la informație, dreptul la viața privată, statutul juridic al organizațiilor mass-media, dreptul de autor etc. Răspunsurile oferite anterior în cadrul acestei rubrici le puteți găsi aici.