Ro
En
Рy
Raportul, elaborat de Centrul pentru Jurnalism Independent, include rezultatele monitorizării dezbaterilor electorale de la șase instituții mass-media și a paginilor personale/publice pe rețeaua socială Facebook a celor șapte concurente electorale, precum și un studiu de caz pe circumscripția 17, în care au fost analizate, pentru comparație, și discursurile celor 5 candidați bărbați.
Subiecte din agenda de gen au fost atestate în discursul public al candidatelor/-ților electorale/-li doar în trei cazuri, fiind vorba despre nerespectarea cotei de 40 la sută de gen pe listele electorale ale unor formațiuni politice din alegerile locale 2019; despre asistența psihologică pentru femeile care muncesc în calitate de asistente familiale; și protejarea credinței creștine și a valorilor de familie.
Dialogul dintre oponenții electorali la dezbateri, acolo unde erau și femei, și bărbați, a fost unul bazat pe polemica de idei, acțiuni personale sau ale partidului. Nu au fost atestate, decât în câteva situații, etichetări și atacuri sexiste care ar fi lezat demnitatea persoanei. Aceasta se datorează fie maturității politice a actorilor implicați, fie faptului că mai multe instituții mass-media (Radio Moldova, Moldova 1, Albasat TV) au prevăzut reguli care interziceau îndemnul la violență publică, incitarea la ură sau discriminare, lezarea demnității sau reputației altei persoane, ofensa publică.
Limbajul utilizat de majoritatea candidatelor/-ților și jurnalistelor/-știlor nu a fost echilibrat în privința genului. În majoritatea cazurilor au fost utilizate forme de masculin în locul celor de feminin pentru funcții, poziții de candidată, președintă, deputată atunci când se adresau la persoanele de sex feminin. De asemenea, s-a recurs la adresări formulate prin pluralul masculin înglobant (stimați cetățeni, dragi alegători, concetățeni, prieteni), prin care a fost exclus auditoriul feminin.
Raportul recomandă atât candidaților și candidatelor, cât și instituțiilor mass-media să ia în calcul problemele actuale de pe agenda de gen. Acestea ar trebui să se regăsească în programele tuturor și, în special, ale femeilor candidate care își propun să acceadă în parlament și se confruntă cu mai multe situații de discriminare în bază de gen atât în viața privată, cât și în cea publică, inclusiv politică. În emisiunile de dezbateri și în alte produse mediatice, candidatele/-ții și jurnalistele/-știi ar trebui să recurgă la un limbaj corect și adecvat, nediscriminatoriu în raport cu genurile.
Acest raport este realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent cu suportul Fundației Est-Europene, din resursele acordate de Suedia, și suportul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și al UKAID.
Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al finanțatorilor.
