Ro
En
Рy20 Ianuarie 2020
1958 de afişări
Ediția din decembrie a revistei Mass-media în Moldova face o recapitulare a evenimentelor fierbinți care au marcat jurnalismul autohton în ultima jumătate a anului precedent. Slăbirea holdingului media al lui Vladimir Plahotniuc, odată cu plecarea acestuia din țară și de la cârma Partidului Democrat, dar, pe acest fundal, întărirea unui alt holding media, afiliat socialiștilor și președintelui Igor Dodon; comportamentul părtinitor al presei în alegerile locale, interceptările telefonice sau disponibilizările de la Moldpres, care au zguduit breasla jurnalistică; criza presei scrise, soldată cu dispariția unor publicații de prestigiu – sunt printre principalele subiecte pe care le veți regăsi în noua ediția a revistei.
Vorbind despre concentrarea din audiovizual, jurnalistul Vitalie Călugăreanu susține că s-a greșit atunci când, după căderea fostului regim, în iunie 2019, Consiliul Audiovizualului nu a fost restructurat. În opinia autorului, „această «armă letală», care modelează mintea oamenilor pe termen lung, a fost lăsată la îndemâna lui Igor Dodon”, iar acum, „garantul suveranității”, ajutat de „reprezentantul şi garantul interesului public în domeniul audiovizualului”, începe construcția „infrastructurii” necesare pentru menținerea puterii pe termen lung.
Vorbind despre concentrarea din audiovizual, jurnalistul Vitalie Călugăreanu susține că s-a greșit atunci când, după căderea fostului regim, în iunie 2019, Consiliul Audiovizualului nu a fost restructurat. În opinia autorului, „această «armă letală», care modelează mintea oamenilor pe termen lung, a fost lăsată la îndemâna lui Igor Dodon”, iar acum, „garantul suveranității”, ajutat de „reprezentantul şi garantul interesului public în domeniul audiovizualului”, începe construcția „infrastructurii” necesare pentru menținerea puterii pe termen lung.
Un alt autor, jurnalistul Gheorghe Budeanu, atrage atenția asupra faptului că jurnaliștii moldoveni nu sunt protejați în fața a diverse abuzuri și consideră că breasla are nevoie de un sindicat care să-i apere drepturile. Ideea a fost lansată și la Forumul Mass-Media din Moldova, care a îndemnat jurnaliștii să dezbată oportunitatea creării unui sindicat al lor, preocupat de protecția socială. Rubrica Litera legii găzduiește un comentariu semnat de Tatiana Puiu. Potrivit autoarei, cadrul juridic al mass-media naționale nu este în concordanță cu standardele internaționale, iar din această cauză presa din Republica Moldova continuă să aibă calificativul de „parțial liberă” în clasamentele internaționale.
Citiți în noua ediție și un interviu realizat de jurnalista Irina Gotișan cu dr. Loretta Handrabura, din care veți afla de ce este important să utilizăm și formele de feminin în materialele jurnalistice, alături de cele masculine. În acest sens, Loretta Handrabura face trimitere la o recomandare a instituțiilor europene, potrivit căreia limba și comunicarea „nu trebuie să consacre hegemonia modelului masculin”. În timp ce francezii, ca și spaniolii, italienii, de curând și ucrainenii, au decis să „demasculinizeze” limbile lor, Academia de Științe a Moldovei nu s-a pronunțat încă, menționează Loretta Handrabura, care recomandă jurnaliștilor să includă pe agenda publică subiectele ce țin de egalitatea de gen.
Informație utilă, în special pentru managerii din media, aflați și din cartea „Cum să salvăm media. Capitalism, finanțare participativă și democrație”, apărută la editura Comunicare.ro, pe care o prezintă la rubrica Recenzii dr. Ludmila Lazăr. De menționat că autoarea studiului, Julia Cagé, este deținătoare a unui doctorat la Harvard. Cartea a apărut în 11 limbi de circulație internațională și a câștigat premiul special al juriului, acordat de Asociația de Jurnalism și Cetățenie din Franța la „Prix des Assises”. La realizarea ediției curente au contribuit și alți autori, cu informații de mare interes: Alina Radu, Aneta Gonța, Lucia Bacalu, Cristian Jardan, Stela Jemna.
Citiți în noua ediție și un interviu realizat de jurnalista Irina Gotișan cu dr. Loretta Handrabura, din care veți afla de ce este important să utilizăm și formele de feminin în materialele jurnalistice, alături de cele masculine. În acest sens, Loretta Handrabura face trimitere la o recomandare a instituțiilor europene, potrivit căreia limba și comunicarea „nu trebuie să consacre hegemonia modelului masculin”. În timp ce francezii, ca și spaniolii, italienii, de curând și ucrainenii, au decis să „demasculinizeze” limbile lor, Academia de Științe a Moldovei nu s-a pronunțat încă, menționează Loretta Handrabura, care recomandă jurnaliștilor să includă pe agenda publică subiectele ce țin de egalitatea de gen.
Informație utilă, în special pentru managerii din media, aflați și din cartea „Cum să salvăm media. Capitalism, finanțare participativă și democrație”, apărută la editura Comunicare.ro, pe care o prezintă la rubrica Recenzii dr. Ludmila Lazăr. De menționat că autoarea studiului, Julia Cagé, este deținătoare a unui doctorat la Harvard. Cartea a apărut în 11 limbi de circulație internațională și a câștigat premiul special al juriului, acordat de Asociația de Jurnalism și Cetățenie din Franța la „Prix des Assises”. La realizarea ediției curente au contribuit și alți autori, cu informații de mare interes: Alina Radu, Aneta Gonța, Lucia Bacalu, Cristian Jardan, Stela Jemna.
Ediția în limba română a revistei Mass-media în Moldova o găsiți aici.
Vedeți și versiunile engleză și rusă ale publicației pe site.
