Ro
En
Рy
Monitorizarea a avut în vizor 12 posturi TV și portaluri online, fiind analizate materialele care au informat despre cinci evenimente de interes public major ce au avut loc în perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2020.
Potrivit studiului, principala abatere ține de nerespectarea dreptului la replică în cazul celor acuzați în știrile controversate, urmată de amestecul faptelor cu opinii și de generalizări, etichetări și prezentarea selectivă a faptelor și opiniilor. Totodată, unele instituții au recurs la astfel de procedee de manipulare ca tehnica estompării informației, manipularea prin intermediul imaginilor video, tehnica dușmanului intern și cea a Salvatorului național.
Rezultatele cercetării relevă că mai mult de jumătate dintre instituțiile media monitorizate au politizat subiectele prin prezentarea acestora din perspectiva preferințelor politice. „Posturile de televiziune Prime TV şi Publika TV au difuzat în mare parte același conținut, favorizând grupul parlamentar «Pro Moldova» și reprezentanții acestuia. Pe de altă parte, NTV Moldova, Accent TV, Primul în Moldova, Sputnik.md, Kp.md au avut o abordare pro-PSRM și l-au favorizat pe președintele Igor Dodon în știri”, a menționat autorul raportului, Victor Gotișan.
Potrivit cercetătorului, NTV Moldova, Accent TV, Primul în Moldova și Kp.md au folosit deseori titluri ironice și tendențioase, iar Accent TV, Unimedia.info, Sputnik.md și Kp.md au admis falsuri în prezentarea informației. La generalizări au recurs Televiziunea Centrală, Prime TV, NTV Moldova, Accent TV, Sputnik.md și Primul în Moldova.
Din totalul a 12 instituții media monitorizate, doar Jurnal TV și RTR Moldova au reflectat neutru și echidistant cele 5 evenimente urmărite, fără să admită abateri de la normele deontologice, pe când televiziunea publică Moldova 1 și portalul Unimedia.info au reflectat, în general, neutru informația, dar în cazul ambelor instituții s-a atestat o ușoară favorizare a președintelui Igor Dodon.
Raportul recomandă instituțiilor media să informeze corect și echidistant, să prezinte complet informația, fără să o abordeze selectiv și să o estompeze în baza preferințelor politice. De asemenea, presa trebuie să înțeleagă că dreptul la replică pentru cei vizați este obligatoriu și este una din regulile esențiale în jurnalism.
Cele 12 instituții media monitorizare au fost selectate ținând cont de următoarele criterii: aria de acoperire (națională), limbile de difuzare a conținutului (română și rusă) și impactul (tiraj și audiență).
Conţinutul integral al Raportului de monitorizare privind dezinformarea şi propaganda în spațiul mediatic autohton poate fi accesat pe site-urile Media Azi și Mediacritica.
_______________________________________________________
Realizarea acestui raport a fost posibilă datorită suportului generos din partea poporului american și britanic prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și UK Aid. Conținutul acestui material ține de responsabilitatea Centrului pentru Jurnalism Independent și nu reflectă în mod necesar viziunea UK Aid, USAID sau a Guvernului Statelor Unite.
