Eşti aici

Acasă » În Lume » Care este terminologia corectă pe care o putem utiliza în materialele jurnalistice despre persoanele cu nevoi speciale?

Care este terminologia corectă pe care o putem utiliza în materialele jurnalistice despre persoanele cu nevoi speciale?

28 August 2020
1487 de afişări
La CJI
Întrebare: Redacția noastră elaborează un material jurnalistic despre activitatea profesională a unor persoane cu deficiențe fizice și mintale. Limbajul uzual cuprinde o serie de termeni utilizați în raport cu această categorie de persoane precum „invalizi”, „persoane cu handicap”, „persoane cu dizabilități” sau „persoane cu nevoi speciale”.

Ce termeni trebuie să folosim pentru a evita utilizarea unui limbaj discriminatoriu? Ce prevede legea în acest sens?

Răspuns: Odată cu ratificarea de către Republica Moldova a Convenției ONU privind persoanele cu dizabilități[1], cadrul legal național a suferit o serie de modificări[2]. Printre acestea se numără și adoptarea, în anul 2012, a Legii privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități[3].

Potrivit legii, dizabilitatea unei persoane se poate manifesta prin deficiențe fizice, mintale, intelectuale sau senzoriale care, în interacțiune cu diverse obstacole, pot îngrădi persoanei participarea deplină şi eficientă la viața societății, în condiții de egalitate cu celelalte persoane[4].

Menționăm că acest act normativ este adus în concordanță cu standardele internaționale  de referință și operează cu noțiuni precum „persoane cu dizabilități” și „grad de dizabilitate”.

De altfel, legislația națională încă mai conține câteva legi, hotărâri de Guvern și regulamente, care încă nu au fost racordate la cerințele Convenției. Spre exemplu, Regulamentul circulației rutiere[5] conține noțiuni discriminatorii precum „invalizi”, „cărucioare pentru invalizi”, „conducători surzi” sau „surdomuți”.

În pofida existenței acestor neconcordanțe ale legislației, atenționăm că utilizarea în materialele jurnalistice a noțiunii de „invalid”, „surd”, „mut” sau „persoană cu handicap”, constituie un fapt discriminatoriu inadmisibil în activitatea jurnalistică.

În acest sens, Legea cu privire la asigurarea egalității prevede că orice formă de discriminare este interzisă, iar promovarea unei politici sau efectuarea unor acțiuni care încalcă egalitatea în drepturi a persoanelor trebuie să fie înlăturată de autoritățile publice competente şi sancționată conform legislației[6].

Totodată, Codului deontologic al jurnalistului instituie inadmisibilitatea diseminării unor mesaje discriminatorii[7].

În acest sens, pentru a relata corect faptele referitoare la persoanele cu nevoi speciale, vă sugerăm să țineți cont de următoarele recomandări:

  • În loc de „invalizi”, „bolnavi”, „orbi”, „surzi”, „muți”, „persoane cu handicap”, utilizați sintagma „persoane cu nevoi speciale” sau „persoane cu dizabilități”;
  • În loc de „invaliditate de gradul I-III”, utilizați termenii „dizabilitate severă/accentuată/medie”. Atenție! Inserați această mențiune numai dacă aceasta este absolut necesară și relevantă pentru subiect;
  • Evitați prezentarea materialelor jurnalistice într-o formă care ar putea prejudicia onoarea și demnitatea persoanelor cu nevoi speciale;
  • Adoptați o abordare echilibrată și echidistantă, pentru a nu admite crearea stereotipurilor de orice fel.
 
                                                                    
Rubrica „Juristul Presei” a fost lansată de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) cu scopul de a sprijini activitatea jurnaliștilor și a instituțiilor de presă, oferindu-le soluții juridice corecte, adaptate fiecărui caz în parte. În fiecare zi de vineri puteți afla răspunsuri la chestiuni ce țin de apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, accesul la informație, dreptul la viața privată, statutul juridic al organizațiilor mass-media, dreptul de autor etc. 

Materialele publicate reflectă opinii juridice cu caracter consultativ și nu reprezintă o sursă autentică de drept. CJI nu poartă răspundere pentru prejudiciul suferit de către destinatarii consultației drept urmare a luării deciziilor bazate pe informația furnizată. 

Răspunsurile oferite anterior în cadrul acestei rubrici le puteți găsi aici.

 
[1] Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități;
[2] Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 201 din 28.07.2016: ”cuvintele „invaliditate gravă” se substituie cu cuvintele „dizabilitate severă”/ cuvintele „de invaliditate” se substituie cu cuvintele „de dizabilitate”, iar cuvintele „pensie de invaliditate” – cu cuvintele „pensie de dizabilitate””;
Hotărârea Guvernului nr.592 din 24.07.2017 cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului: ”cuvântul „invalizilor” se substituie cu cuvintele „persoanelor cu dizabilităţi”;
[3] Legea nr. 60 din 30 martie 2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități;
[4] Art. 2 din Legea privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități: ”persoană cu dizabilităţi – persoană cu deficienţe fizice, mintale, intelectuale sau senzoriale, deficienţe care, în interacţiune cu diverse bariere/obstacole, pot îngrădi participarea ei deplină şi eficientă la viaţa societăţii în condiţii de egalitate cu celelalte persoane”;
[5] Hotărârea Guvernului nr. 357 cu privire la aprobarea Regulamentului circulaţiei rutiere
[6] Art. 6 din Legea nr. 121 din 25.05.2012 cu privire la asigurarea egalității;
[7] Codul deontologic al jurnalistului: ”1.6. Activitatea profesională a jurnalistului este incompatibilă cu diseminarea mesajelor interzise de lege (discursul instigator la ură, la homofobie, la antisemitism, la discriminare etc.), precum și cu activitatea de propagandă politică, religioasă și de agitație electorală. 3.18 Jurnalistul tratează echitabil toate persoanele cu care intră în contact în exercițiul meseriei sale şi nu face discriminări pe criterii de gen, vârstă, etnie, dizabilitate, religie, stare socială, orientare sexuală etc”;