Cameramanul a înregistrat scena de la geamul biroului în care ne aflam. După ce am publicat imaginile video pe site-ul nostru, împreună cu o scurtă descriere, am primit o scrisoare din partea Inspectoratului de Poliție, în care se invocă faptul că, prin publicarea înregistrării, am încălcat Legea privind protecția datelor cu caracter personal. Sunt întemeiate cele invocate în cerere?
Răspuns: Potrivit legii, imaginea unei persoane reprezintă date cu caracter personal, iar prelucrarea acestora poate fi efectuată doar cu consimțământul subiectului datelor cu caracter personal[1].
Totuși, există o excepție de la această regulă. Mai exact, consimțământul persoanei filmate nu este cerut în cazurile în care înregistrarea este necesară pentru realizarea unui interes legitim fie al instituției mass-media sau jurnalistului, fie al cercului de persoane cărora le sunt dezvăluite aceste înregistrări, cu condiția ca acest interes să nu prejudicieze drepturile şi libertățile fundamentale ale persoanelor filmate[2]. Mai mult, legislația civilă actualizată prevede că nu este necesară obținerea permisiunii persoanei pentru a fi filmată atunci când imaginea, înregistrarea audio sau video este făcută sau folosită pentru a exercita sau a proteja drepturi sau interese protejate de lege[3].
Subliniem că, potrivit legii, mass-media are sarcina să informeze societatea asupra problemelor de interes public și să efectueze, în conformitate cu responsabilitățile sale, investigații jurnalistice legate de aceste probleme[4].
Atât domeniul de activitate al redacției, cât și natura conținutului înregistrării video denotă existența interesului legitim al instituției mass-media de a informa societatea despre un caz de încălcare a ordinii publice de către persoanele reținute și de curmare a acestor acțiuni de către organele de drept.
Din aceste considerente, redacția nu era obligată să obțină consimțământul persoanelor vizate în înregistrarea video pentru a o publica în scopuri jurnalistice. Totodată, încercările de a împiedica jurnaliștii să-și valorifice dreptul legitim de a informa societatea asupra problemelor de interes public constituie o încălcare a dreptului la libertatea de exprimare, garantat de art. 10 din CEDO[5].
Materialele publicate reflectă opinii juridice cu caracter consultativ și nu reprezintă o sursă autentică de drept. CJI nu poartă răspundere pentru prejudiciul suferit de către destinatarii consultației drept urmare a luării deciziilor bazate pe informația furnizată.
Răspunsurile oferite anterior în cadrul acestei rubrici le puteți găsi aici.
- Art. 3 „date cu caracter personal” – orice informaţie referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă (…) prelucrarea datelor cu caracter personal – orice operaţiune sau serie de operaţiuni care se efectuează asupra datelor cu caracter personal prin mijloace automatizate sau neautomatizate, cum ar fi colectarea, înregistrarea, organizarea, stocarea, păstrarea, restabilirea, adaptarea ori modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, dezvăluirea prin transmitere, diseminare sau în orice alt mod, alăturarea ori combinarea, blocarea, ştergerea sau distrugerea”;
- Art. 5 alin. (1)„Prelucrarea datelor cu caracter personal se efectuează cu consimțământul subiectului datelor cu caracter personal”;