Ro
En
Рy
Raportul „Reflectarea procesului de reglementare a diferendului transnistrean în mass-media” vizează felul în care șapte instituții media din dreapta și trei din stânga Nistrului au abordat, în lunile aprilie și iunie, relația dintre Chișinău și Tiraspol. Monitorizarea, efectuată de CJI cu sprijinul Misiunii OSCE în Moldova, arată că redacțiile au reflectat diferit tematica – unele s-au axat fie pe subiecte ce țin de relațiile dintre cele două maluri, fie pe subiecte privind consecințele pandemiei de Covid-19, în timp ce altele au dedicat mai mult timp și spațiu pentru abordarea ambelor subiecte.
O altă concluzie a raportului ține de faptul că majoritatea mass-media naționale au reflectat sumar tematica monitorizării, publicând materiale sporadic. „Materialele au citat rareori autoritățile de la Tiraspol, acestea fiind prezentate deseori în context negativ, în special fiind vorba de acuzații privind încălcarea drepturilor omului în regiune prin amplasarea punctelor mobile de control, blocarea căilor de acces către localitățile din zona de securitate, aflate sub jurisdicția Republicii Moldova, restricționarea circulației pentru medicii din regiune”, se arată în document. Același unghi de abordare s-a atestat și în rândul presei monitorizate din stânga Nistrului. „Administrația publică centrală de la Chișinău a fost menționată în majoritatea cazurilor în context negativ, fără a i se oferi dreptul la replică”, se mai spune în raport.
Nadine Gogu, directoarea executivă a CJI, a menționat în cadrul evenimentului de prezentare a rezultatelor cercetării despre o reticența presei din dreapta Nistrului privind abordarea problematicii transnistrene. „Datele ne-au arătat că, și în aprilie, și în iunie, subiectele privind procesele de reglementare transnistreană și realitățile de pe ambele maluri ale Nistrului nu au fost o prioritate pentru majoritatea mass-media naționale monitorizate. Mass-media din dreapta Nistrului nu au reflectat prea mult subiectele de referință pentru noi, pe care noi le-am monitorizat”, a declarat Nadine Gogu. Ea a precizat că, din numărul total de materiale analizate (364), mai mult de jumătate au fost publicate de presa din stânga Nistrului, deși au fost monitorizate doar trei instituții de acolo. Nadine Gogu a precizat că marea majoritate a acestor materiale au fost știri, unele chiar preluate din comunicatele oficiale, și mai rar au fost publicate analize sau longreaduri.
Antti Karttunen, șef-adjunct al Misiunii OSCE în Moldova, s-a referit la rolul pe care-l au jurnaliștii în procesul de reglementare a unor astfel de conflicte. „Sunt sigur că nu este nevoie să fiți convinși că, oferind acces la informații exacte și bazate pe fapte despre procesul de soluționare transnistreană pentru persoanele de pe ambele maluri, voi, jurnaliștii, puteți contribui la avansarea negocierilor. Prin urmare, Misiunea OSCE este întotdeauna deschisă pentru comentarii și cooperează în mod regulat cu mulți dintre voi. Noi ne conducem de principiile OSCE, potrivit cărora respectul pentru independența presei și libertatea de exprimare sunt piatră de temelie ale oricărei societăți democratice”, a declarat Antti Karttunen.
Potrivit recomandărilor raportului, jurnaliștii ar trebui să renunțe la practica de a comenta sau a include propriile opinii în materiale, articolele ar trebui să prezinte nu doar surse oficiale, iar instituțiile media ar trebui să se implice mai activ în procesul de reflectare a relațiilor de pe ambele maluri ale Nistrului, prin prezentarea corectă și echidistantă a realităților.
Sursa foto: novostipmr.com
