Cum pot recentele propuneri de modificare a legii să afecteze dreptul jurnalistului de a nu-și dezvălui sursele?

Întrebare: Se întâmplă frecvent ca jurnaliștii din cadrul redacției noastre să realizeze investigații bazate pe informații obținute din surse confidențiale. Am aflat că în Parlament a fost votat, în prima lectură, un proiect de lege ce presupune modificarea prevederii despre protecția confidențialității surselor de informare. Cum ne pot afecta aceste modificări în cazul în care vor intra în vigoare?
 
Răspuns: La 3 decembrie, în Parlamentul Republicii Moldova a fost votat în prima lectură proiectul de lege privind modificarea și completarea Codului serviciilor media audiovizuale (CSMA). Printre altele, acesta se referă la completarea art. 9 din CSM^[1]  – prevedere ce garantează protecția confidențialității surselor de informare.
 
Precizăm din start că eventuala legiferare a majorității modificărilor propuse va avea un impact regresiv asupra legislației media audiovizuale. În același timp, propunerea de completare^[2] a art. 9 din CSMA se remarcă printr-un pericol sporit pentru activitatea jurnaliștilor din domeniul audiovizual, din următoarele considerente: 

1. Limitarea datelor pe care jurnalistul este în drept să NU le dezvăluie  
La momentul actual, legea^[3] oferă jurnaliștilor, precum și altor persoane care colaborează cu mass-media, dreptul să nu dezvăluie identitatea sursei sau orice informații care ar putea duce la identificarea acesteia. Autorii proiectului propun însă introducerea unei liste exhaustive a datelor de natură să identifice sursele de informare.
 
Mai exact, este vorba de:

• datele personale, precum și vocea sau imaginea unei surse;
• circumstanțele concrete ale obținerii informației de către jurnalist;
• partea nepublicată a informației furnizate de sursa jurnalistului.

 
Astfel, în contrast cu modificarea propusă, norma în vigoare permite jurnalistului să nu dezvăluie orice informații care ar putea duce la identificarea sursei și nu limitează cercul acestor date printr-o enumerare exhaustivă și limitativă. Mai mult, modificarea propusă se referă doar la dreptul jurnalistului de a nu dezvălui circumstanțele obținerii informației și ignoră dreptul persoanelor care colaborează cu mass-media de a păstra secretul sursei.

2. Răspunderea jurnalistului pentru corectitudinea informațiilor obținute din surse confidențiale – o noutate pentru actualul cadrul legal?  
O altă propunere a autorilor proiectului se referă la introducerea unui alineat cu următorul conținut: „Confidențialitatea surselor de informare obligă la asumarea răspunderii pentru corectitudinea informațiilor furnizate”.
 
Subliniez că aplicabilitatea acestei reguli este valabilă și la momentul de față. Or, atunci când o persoană vizată într-un material jurnalistic documentat din surse confidențiale se consideră lezată în drepturi, ea se poate adresa în instanța de judecată împotriva instituției mass-media sau jurnalistului, în conformitate cu Legea privind libertatea de exprimare.
 
Altfel spus, răspândirea informațiilor obținute de la persoanele care-și doresc să le fie păstrat anonimatul presupune asumarea de către reprezentanții presei a riscului de a fi supuși răspunderii civile.
 
Din aceste considerente, la documentarea unui material bazat pe datele furnizate de o sursă confidențială, jurnalistul este obligat să verifice corectitudinea informației și să comunice despre acest fapt. Adițional, potrivit pct. 47 din Regulamentul privind conținuturile media audiovizuale, „în cazul în care informația provine din surse confidențiale sau a căror credibilitate nu este verificată suficient, acest lucru trebuie să fie menționat explicit”.

3. Obligarea jurnalistului de a-și dezvălui sursele ori de câte ori o cere „securitatea națională” sau „ordinea publică”  
Cea din urmă propunere de modificare a art. 9 din CSMA prevede cazurile și condițiile în care mass-media poate fi obligată să-și divulge sursele. Mai exact, se propune ca instanța de judecată să poată obliga jurnalistul să-și dezvăluie sursa ori de câte ori apare necesitatea apărării securității naționale sau a ordinii publice.
 
Reamintesc că actualul cadrul legal^[4] reglementează condițiile și cazurile de divulgare a surselor de informare, stabilind că persoana care a distribuit publicului informația obținută din surse confidențiale nu poate fi obligată să dezvăluie identitatea sursei în cadrul unui proces civil sau contravențional, ci doar în cadrul unui proces penal.
 
Obligarea jurnalistului de a divulga sursa de informare în cadrul procesului penal poate avea loc doar dacă:

• dosarul vizează infracțiuni deosebit de grave sau excepțional de grave;
• divulgarea sursei este absolut necesară pentru urmărirea penală;
• au fost epuizate toate posibilitățile de a identifica sursa de informare prin alte mijloace.

 
Atenționez că propunerea autorilor proiectului restrânge garanția prevăzută la momentul actual de legislația în vigoare. Or, eventuala aplicare a acestor prevederi  presupune posibilitatea obligării jurnalistului care activează în domeniul serviciilor media audiovizuale să dezvăluie sursa în cadrul unor procese contravenționale, precum și în cadrul proceselor penale ce vizează infracțiuni ușoare sau mai puțin grave.
 
 
Rubrica „Juristul Presei” a fost lansată de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) cu scopul de a sprijini activitatea jurnaliștilor și a instituțiilor de presă, oferindu-le soluții juridice corecte, adaptate fiecărui caz în parte. În fiecare zi de vineri puteți afla răspunsuri la chestiuni ce țin de apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, accesul la informație, dreptul la viața privată, statutul juridic al organizațiilor mass-media, dreptul de autor etc.

Materialele publicate reflectă opinii juridice cu caracter consultativ și nu reprezintă o sursă autentică de drept. CJI nu poartă răspundere pentru prejudiciul suferit de către destinatarii consultației drept urmare a luării deciziilor bazate pe informația furnizată.

Răspunsurile oferite anterior în cadrul acestei rubrici le puteți găsi aici.