Eşti aici

Acasă » În Lume » Trebuie să ceară presa acordul unei persoane atunci când consultă informații cadastrale despre proprietățile sale?

Trebuie să ceară presa acordul unei persoane atunci când consultă informații cadastrale despre proprietățile sale?

09 Aprilie 2021
837 de afişări
La CJI
Întrebare: Domeniul principal de activitate al redacției noastre este jurnalismul de investigație. Atunci când documentăm materiale despre averi dobândite ilegal de funcționari publici, consultăm frecvent Registrul bunurilor imobile. În acest scop, ne-am înregistrat drept operator de date cu caracter personal și am încheiat un contract cu Agenția Servicii Publice.

Un protagonist al investigației noastre a aflat că am accesat informațiile despre apartamentele ce îi aparțin și ne-a expediat o cerere. Funcționarul menționează că am prelucrat datele fără acordul său — „fapt ce este ilegal” — și ne cere să-i comunicăm scopul prelucrării informației, destinatarii acesteia, precum și modul în care datele sale au fost stocate.

Sunt întemeiate acuzațiile? Trebuie să-i furnizăm informația solicitată?

Răspuns: La momentul actual, Agenția Servicii Publice (ASP) pune la dispoziția persoanelor fizice și juridice serviciul web de accesare și vizualizare a datelor privind un anumit bun imobil identificat și înregistrat în Registrul bunurilor imobile (RBI)[1]. Pentru a beneficia de acest serviciu, doritorii încheie un contract cu ASP. Acordul semnat prevede costurile, termenele și condițiile de accesare a platformei online, precum și regulile de care se va ghida redacția atunci când va accesa datele din registru.
O precondiție pentru încheierea contractului este obținerea unei autorizații de la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP)[2]. În acest context, menționăm că redacția înregistrată în calitate de operator de date s-a conformat cu această cerință.
Este adevărat că accesarea informațiilor din registru reprezintă o prelucrare a datelor cu caracter personal[3], dar regula obținerii acordului subiectului de date nu se aplică în acest caz. Asta se datorează prevederii legale[4] care, în mod expres, scutește deținătorii autorizației eliberate de CNPDCP de obligația obținerii consimțământului subiectului de date pentru accesarea, prin intermediul platformei de interoperabilitate, a informațiilor ce-l vizează.

Prin urmare, acuzațiile venite din partea funcționarului sunt neîntemeiate.

Cu referire la solicitările funcționarului de a fi informat privind scopul prelucrării informației, destinatarii acesteia, precum și modul în care datele sale au fost stocate, menționăm că acestea sunt întemeiate. Or, potrivit legii[5], orice subiect al datelor cu caracter personal are dreptul să obțină de la operator, la cerere, următoarele informații:

  1. Prelucrează sau nu redacția datele cu caracter personal ale funcționarului?
  2. Care sunt scopurile prelucrării și categoriile de date avute în vedere?
  3. Cine sunt destinatarii sau categoriile de destinatari cărora le sunt dezvăluite datele despre funcționar?
  4. Care sunt principiile de funcționare a mecanismului prin care se efectuează prelucrarea automatizată a datelor care vizează subiectul datelor cu caracter personal?
  5. Care sunt consecințele juridice generate de prelucrarea datelor cu caracter personal pentru subiectul acestor date?
 
Rețineți!

Regula generală: Prelucrarea datelor cu caracter personal se efectuează cu acordul (consimțământul) subiectului datelor cu caracter personal.

Excepție: Acordul subiectului nu se solicită în situaţia în care prelucrarea datelor cu caracter personal se face exclusiv în scopuri jurnalistice, dacă aceasta se referă la:

  • date care au fost făcute publice în mod voluntar şi vădit de către subiectul datelor cu caracter personal
sau
  • date care sunt strâns legate de calitatea de persoană publică a subiectului datelor cu caracter personal sau de caracterul public al faptelor în care acesta este implicat.
​Rubrica „Juristul Presei” a fost lansată de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) cu scopul de a sprijini activitatea jurnaliștilor și a instituțiilor de presă, oferindu-le soluții juridice corecte, adaptate fiecărui caz în parte. În fiecare zi de vineri puteți afla răspunsuri la chestiuni ce țin de apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, accesul la informație, dreptul la viața privată, statutul juridic al organizațiilor mass-media, dreptul de autor etc.

Materialele publicate reflectă opinii juridice cu caracter consultativ și nu reprezintă o sursă autentică de drept. CJI nu poartă răspundere pentru prejudiciul suferit de către destinatarii consultației drept urmare a luării deciziilor bazate pe informația furnizată.

Răspunsurile oferite anterior în cadrul acestei rubrici le puteți găsi aici.
 

 

[1] Serviciul „Acces la informația din cadastru prin Internet (banca centrală de date / informația grafică)”. Vezi detaliile privind termenele, tarifele și documentele necesare aici;
[2] Art. 6 alin. (11) din Legea cu privire la schimbul de date și interoperabilitate: „La examinarea cererilor de conectare la platforma de interoperabilitate, autoritatea competentă verifică: a) respectarea de către participanți a prevederilor legislației privind accesul la informațiile cu accesibilitate limitată și, în mod special, ale legislației privind protecția datelor cu caracter personal; b) mandatul legal al participantului, care îi acordă dreptul de acces la informația respectivă; c) existența autorizației pentru prelucrarea setului respectiv de date cu caracter personal, emisă de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal în conformitate cu prevederile legislației privind protecția datelor cu caracter personal”;
[3] Art. 3 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal: „prelucrarea datelor cu caracter personal – orice operațiune sau serie de operațiuni care se efectuează asupra datelor cu caracter personal prin mijloace automatizate sau neautomatizate, cum ar fi colectarea, înregistrarea, organizarea, stocarea, păstrarea, restabilirea, adaptarea ori modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, dezvăluirea prin transmitere, diseminare sau în orice alt mod, alăturarea ori combinarea, blocarea, ștergerea sau distrugerea”;
[4] Art. 6 alin. (13) din Legea cu privire la schimbul de date și interoperabilitate: „În cazul existenței unei autorizații a Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, emisă în conformitate cu prevederile legislației privind protecția datelor cu caracter personal, pentru schimbul de date cu caracter personal prin intermediul platformei de interoperabilitate nu este necesar consimțământul subiectului de date cu caracter personal”.
[5] Art. 13 alin.(1) din Legea privind protecția datelor cu caracter personal: „Orice subiect al datelor cu caracter personal are dreptul să obțină de la operator, la cerere, fără întârziere și în mod gratuit: a) confirmarea faptului că datele care îl privesc sunt sau nu sunt prelucrate de acesta, de asemenea informații referitoare la scopurile prelucrării, categoriile de date avute în vedere și destinatarii sau categoriile de destinatari cărora le sunt dezvăluite datele; b) comunicarea, într-o formă inteligibilă şi într-un mod care nu necesită un echipament suplimentar, a datelor cu caracter personal care fac obiectul prelucrării, precum şi a oricărei informații disponibile privind originea acestor date; c) informații privind principiile de funcționare a mecanismului prin care se efectuează prelucrarea automatizată a datelor care vizează subiectul datelor cu caracter personal; d) informații cu privire la consecințele juridice generate de prelucrarea datelor cu caracter personal pentru subiectul acestor date; e) informații privind modul de exercitare a dreptului de intervenție asupra datelor cu caracter personal”.