Eşti aici

Acasă » În Lume » Raport nr. 4 al CJI în preajma alegerilor: Doar trei din 10 posturi de televiziune reflectă corect campania electorală

Raport nr. 4 al CJI în preajma alegerilor: Doar trei din 10 posturi de televiziune reflectă corect campania electorală

06 Iulie 2021
1681 de afişări
La CJI
Trei posturi de televiziune din 10, monitorizate de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) în cadrul campaniei pentru alegerile anticipate din 11 iulie 2021, au reflectat neutru evenimentele și activitățile concurenților electorali în perioada 25 iunie – 1 iulie 2021. Două posturi TV au favorizat masiv Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS), iar unul – Partidul Politic Șor (PP Șor). Toate trei au defavorizat Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și pe președinta R. Moldova, Maia Sandu. În cazul altor patru posturi TV a fost remarcată o atitudine selectivă în raport cu BECS, PP Șor sau PPDA. Concluziile au fost incluse în cel de-al patrulea raport de monitorizare a comportamentului mass-mediei în campania electorală, lansat de CJI marți, 6 iunie.
 
Astfel, în perioada 25 iunie – 1 iulie 2021, în principalele buletine de știri ale celor 10 posturi de televiziune monitorizate au fost constatate următoarele tendințe de reflectare a alegerilor:
 
  • Postul public de televiziune Moldova 1 a oferit acces în știri marii majorități a concurenților electorali, pe care i-a reflectat corect și echidistant. Majoritatea concurenților electorali au fost reflectați preponderent neutru, cu excepția BECS, față de care a fost remarcată o atitudinea selectivă. Blocul fost favorizat atât prin frecvența și spațiul alocat aparițiilor, cât și prin tonalitatea pozitivă. PAS a fost reflectat mai mult neutru, fiind în același timp dezavantajat prin transfer de imagine de materialele cu subiecte negative despre președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, ex-lidera PAS. În materialele monitorizate, faptele au fost separate de opinie, limbajul și imaginile utilizate au fost potrivite. Pluralismul surselor nu a fost asigurat, iar balanța echilibrului de gen al surselor a fost înclinată spre bărbați în detrimentul femeilor.
 
  • NTV Moldova și Primul în Moldova au oferit spațiu de emisie la mai puțin de jumătate din concurenții electorali. Posturile de televiziune au demonstrat un comportament tendențios și partizan în raport cu BECS, care a beneficiat de cel mai mare spațiu al intervențiilor, tonalitatea reflectării fiind pozitivă și neutră. Concurentul electoral PAS a fost defavorizat, acesta fiind mai mult menționat decât citat în știri, situație similară și în cazul președintei R. Moldova, Maia Sandu. De cele mai multe ori, tonalitatea adoptată de NTV Moldova și Primul în Moldova în raport cu PAS a fost una negativă. Mai mult de jumătate din numărul știrilor controversate au fost dezechilibrate. Balanța echilibrului de gen a fost înclinată spre sursele de sex masculin.
 
  • Posturile de televiziune Jurnal TV, Pro TV și TV8 au reflectat, în mare parte, corect și echidistant campania electorală și nu au favorizat sau defavorizat în mod evident anumiți concurenți electorali. Aceste instituții au oferit acces în știri majorității candidaților adoptând în raport cu concurenții, de cele mai multe ori, o tonalitate neutră. Cea mai mare parte din știrile monitorizate au fost imparțiale, separând faptele de opinie, iar cele controversate au asigurat de cele mai multe ori echilibrul de surse. Materialele monitorizate au fost dezechilibrate din perspectiva asigurării echilibrului de gen.
 
  • RTR Moldova a reflectat corect și echidistant campania electorală, oferind acces în știri majorității concurenților electorali. Cele mai multe materiale au fost obiective și imparțiale, faptele au fost separate de opinii, iar limbajul și imaginile utilizate au fost neutre. Tonalitatea reflectării concurenților electorali a fost neutră pentru marea majoritatea a concurenților, cu excepția PP Șor care a fost favorizat de numărul mai mare al aparițiilor, volumul alocat reflectării și tonalitatea pozitivă. Postul nu a asigurat diversitatea surselor și egalitatea de gen a acestora.
 
  • Prime TV și Publika TV au oferit acces în știri la mai puțin de jumătate din concurenții electorali, majoritatea fiind tratați echidistant, de o manieră neutră. Din perspectiva spațiului alocat intervențiilor, a selectării subiectelor pentru reflectare și a unghiului de abordare, posturile de televiziune au acordat prioritate PP Șor și BECS, reflectați în mai multe cazuri în lumină pozitivă. În cazul Publika TV, o anumită predilecție a fost remarcată și pentru PPDA, prin subiectele alese. Posturile de televiziune au asigurat tuturor celor acuzați dreptul la replică. Majoritatea știrilor au fost realizate dintr-o singură sursă. Posturile nu au asigurat echilibrul de gen al surselor/protagoniștilor.  
 
  • TV6 a oferit acces în știri la mai puțin din jumătate din concurenții electorali. Postul a favorizat în mod evident PP Șor atât prin frecvență și spațiul mai mare alocat intervențiilor, cât și prin tonalitatea pozitivă. În mai multe știri, postul de televiziune a adoptat o tonalitate negativă față de PAS și de președinta R. Moldova, Maia Sandu, precum și față de BERU. O parte din aceste materiale au fost dezechilibrate. Sursele nu au fost suficient de diverse, iar unele știri conflictuale au fost dezechilibrate sau parțial echilibrate. Postul nu a asigurat echilibrul din perspectiva egalității de gen, balanța înclinând spre bărbați.
 
CJI recomandă jurnaliștilor să utilizeze rapoartele de monitorizare ca instrumente pentru autoreglementare, iar Consiliului Audiovizualului (CA) – să se autosesizeze și să folosească datele monitorizării pentru a evalua dacă posturile de televiziune oferă acces egal tuturor candidaților și respectă dreptul la informare completă, obiectivă și veridică.
 
„Judecând după primul raport lansat de CA săptămâna trecută, și această instituție a constatat anumite tendințe care arată favorizarea sau defavorizarea anumitor concurenți electorali. La ședința CA au fost propuneri din partea unor membri ai Consiliului de a aplica sancțiuni pentru o parte din acei radiodifuzori care au fost partizani. Aceste propuneri nu au întrunit însă numărul necesar de voturi. Majoritatea membrilor CA au decis să nu aplice sancțiuni decât unui singur radiodifuzor pe care nu l-am monitorizat. Celelalte televiziuni care au favorizat masiv anumiți concurenți nu au fost sancționate”, a subliniat Nadine Gogu, directoarea executivă a CJI.  

Prin monitorizarea mass-media, CJI și-a propus să informeze publicul cu privire la comportamentul presei în campania electorală și accesul concurenților electorali la mass-media, dar și să sesizeze instituțiile de reglementare cu privire la tendințele în măsură să afecteze performanța mass-mediei sau să compromită abilitatea acesteia de a oferi publicului informații veridice, echidistante și pluraliste.

În total au fost monitorizați 10 radiodifuzori: Moldova 1, Prime TV, Publika TV, Jurnal TV, RTR Moldova, NTV Moldova, Primul în Moldova, Pro TV, TV8 și TV6. Posturile au fost selectate în conformitate cu următoarele criterii: audiența/impactul (național, regional), tipul de media (audiovizual), forma de proprietate (publică, privată), limba difuzării (română, rusă).

Raportul  a fost realizat cu sprijinul financiar al Oficiului Ambasadei Țărilor de Jos în R. Moldova.  

Sursa foto: IPN.MD