Ro
En
Рy
Instruirea a urmărit scopul de a ajuta jurnaliștii să empatizeze cu problema violenței în familie, pentru ca ulterior să reflecte subiectul în presă fără stereotipuri și prejudecăți, corect și echidistant, multiaspectual și, cel mai important, oferind societății soluții.
Mariana Buruiană, directoarea executivă a CDF, a menționat în debutul evenimentul, că violența în familie este o problemă complicată, care are rădăcini adânci în societatea noastră, fiind perpetuată din secol în secol. „Noi, fiind o societate patriarhală, de multe ori tăcem atunci când este vorba de probleme și asta este cel mai grav. Mulți nu recunosc existența violenței în familie și nici nu conștientizează amploarea fenomenului. De aceea, noi mizăm foarte mult pe suportul dvs. și sperăm că instruirea vă va ajuta să înțelegi problema multiaspectual și vă va oferi noi perspective de abordare a acesteia”, a spus Mariana Buruiană.
Tematica egalității de gen și a stereotipurilor de gen a fost în centrul atenției participanților pentru a înțelege mai bine cum apare fenomenul violenței în familie. Jurnaliștii au discutat despre tipurile de violență domestică și felul cum acestea se manifestă, despre profilul psiho-social al victimei și al agresorului, cu ce dificultăți se confruntă victimele în raportarea cazurilor de violență și dacă acestea reușesc sau nu să rupă cercul violenței.
Experta Alina Radu, directoarea săptămânalului Ziarul de Gardă (ZdG), a atras atenția participanților asupra stereotipurilor de gen perpetuate în mass-media, care creează o impresie falsă asupra rolului femeii și al bărbatului în societate.
„De aici pornesc și problemele, iar misiunea noastră, a jurnaliștilor, este de a trage un semnal de alarmă, de a preveni și de a ajuta societatea să înțeleagă că astfel de cazuri nu trebuie să se întâmple. Mai mult, trebuie să determinăm sistemul politic să întreprindă anumite acțiuni pentru a diminua fenomenul violenței în familie. Cu alte cuvinte, jurnalismul pe care îl facem trebuie să se bazeze pe soluții. Trebuie să folosim tragediile pentru a determina societatea să înțeleagă că astfel de lucruri nu ar trebui să se mai întâmple”, a spus Alina Radu.
Împreună cu avocata CDF, Arina Țurcan, jurnaliștii au discutat despre dificultățile pe care le întâmpină victima în raportarea cazurilor de violență, care sunt măsurile de protecție ale victimei, tacticile de control ale agresorului și strategiile de supraviețuire ale victimei. Potrivit avocatei, un studiu realizat de OSCE în 2019 arată că 73% dintre femeile din Moldova au fost supuse cel puțin odată violenței în familie din partea partenerului. „Asta înseamnă că 3 din 4 femei sunt agresate în familie din punct de vedere fizic, verbal, emoțional sau sexual. Cifrele sunt de-a dreptul îngrijorătoare și ar trebui să alarmeze întreaga societate. Cel mai grav este că în societatea noastră violența este acceptată ca pe o normalitate, iar din acest considerent victimele ezită sau chiar refuză să se adreseze organelor de drept”, a precizat avocata.
Ghidați de Sergiu Toma, psiholog în cadrul Institutului pentru Familie și Inițiative Sociale, participanții au realizat profilul psihologic al victimei și al agresorului, iar pentru a înțelege stările emoționale prin care trec acestea, s-au transpus în pielea lor exersând un joc de rol. Împărțiți în două echipe, jurnaliștii au avut sarcina de a crea o statuie care să reprezinte o situație de agresiune în familie în baza unei istorioare citite în prealabil. Rolul pe care l-au jucat și emoțiile prin care au trecut i-au ajutat să simtă mai bine gravitatea fenomenului. „M-am simțit plină de deznădejde, neputincioasă, voiam să strig și să mă revolt, dar simțeam că nu pot face nimic din toate astea”, și-a exprimat trăirile una dintre participante.
Oana Sandu, reporteră Decât o Revistă (DoR), România, s-a conectat online la discuții și a prezentat mai multe exemple pe care le-a documentat în ultimii 10 ani în domeniul violenței în familie, pe care o consideră „o problemă de sănătate națională”.
„A scrie despre cazurile de violență este dureros, pentru că asta implică foarte multă emoție și empatie, dar și impactul este unul imens pentru societate. Violența în familie este o problemă socială despre care se vorbește foarte puțin. Trebuie să conștientizăm că fenomenul pornește de la inegalitatea de gen. Prin urmare, este important să vorbim cum construim relații sănătoase de cuplu, pentru că de acolo, de fapt, pornește violența. Pentru a schimba lucrurile, noi jurnaliștii, trebuie să încercăm să scriem altfel despre violența în familie, oferind soluții și educând societatea. În timp, aceste eforturi, cu siguranță, dau roade”, este convinsă Oana Sandu.
Pe parcursul instruirii, participanţii au identificat împreună cu formatorii subiecte care ar sensibiliza societatea faţă de problema violenţei domestice, cum ar fi: familiile care cresc agresorii; reabilitarea victimelor și agresorilor; de ce autoritățile nu dispun de un sistem de prevenire a violenței în familie; nu doar bărbații sunt agresori; cum activează autoritățile pe segmentul violenței în familie etc.
Astfel, în cele două zile de formare participanții au încercat să abordeze subiectul multiaspectual pentru a putea ulterior să scrie profesionist despre fenomenul violenței în familie.
La final, jurnaliștii au ajuns la concluzia că subiectul este unul extrem de important și alături de psihologi, juriști sau avocați, ei sunt cei care își pot aduce contribuția la diminuarea fenomenului, scriind documentat, empatic și abordând problema din mai multe perspective.
„Acest training m-a ajutat să înțeleg că violența asupra femeii nu se reduce doar la violența fizică și că există mai multe forme de violență care nu sunt la fel de cunoscute și despre care nu s-a vorbit atât de mult, iar victimele, din necunoaștere, nu-și pot da seama că sunt supuse unei forme de agresiune. Acum, cred că este de responsabilitatea jurnaliștilor să vorbească mai mult despre alte tipuri de violență cum ar fi cea economică sau psihologică. Totodată, am conștientizat cât este de important să intervievăm corect victimele, cum să le pregătim pentru interviu și cum să le explicăm că scopul reportajului este de a preveni astfel de situații și s-o încurajăm să vorbească pentru că asemenea cazuri sunt parte componentă a unei probleme foarte grave din societatea noastră. La fel, vom putea informa persoana unde se poate adresa după ajutor și că poate solicita ordonanță de protecție sau ordin de restricție de urgență care i-ar garanta siguranța și ar ține-o departe de agresor. Acum, cred că sunt mult mai pregătită să scriu reportaje despre violența în familie”, a menționat jurnalista Elena Boboc, de la postul TV8.
„Pentru noi, jurnaliștii tineri și fără experiență în elaborarea materialelor pe tema violenței în familie, instruirea ne-a oferit posibilitatea să descoperim perspectivele din care putem aborda subiectul. Experții ne-au oferit informații utile și ne-au ajutat să înțelegem mai bine ce determină și ce consecințe implică violența în familie, pentru a putea documenta profesionist un subiect de acest gen. Neapărat vom folosi aceste informații în activitatea noastră profesională”, a spus jurnalista Alina Topal, de la BAStv.
În cadrul instruirii, participanții au primit acces la o serie de resurse, care îi vor ajuta să documenteze subiectele legate de violență în mod echidistant, cu respectarea normelor deontologice.
După instruire, jurnaliștii vor avea la dispoziție trei luni pentru a pune în practică cunoștințele acumulate, documentând și realizând cel puțin un material jurnalistic pe tema violenței în familie. Până pe 31 octombrie 2021, materialele publicate urmează a fi expediate organizatorilor, care le vor evalua în funcție de respectarea normelor deontologice și a cunoștințelor acumulate în cadrul instruirii. Cele mai bune 5 materiale pe tema violenței în familie vor fi premiate cu câte 8.000 de lei.
Programul de instruire este organizat de Centrul de Drept al Femeilor în colaborare cu Centrul pentru Jurnalism Independent și cu suportul Suediei.
