Un studiu realizat de APEL prezintă date privind principalele amenințări pentru pluralismul mediatic

Asociația Presei Electronice din Moldova a realizat, cu sprijinul Programului Mass -Media al Fundației Soros-Moldova, Studiul „Pluralismul extern al mass-mediei din Republica Moldova în anul 2015”. Lucrarea prezintă date privind principalele amenințări  pentru pluralismul mediatic în patru domenii de risc - Reglementări de bază; Pluralismul proprietății și controlul asupra mass-mediei; Pluralismul tipurilor și al genurilor de media; Pluralismul geografic în mass-media.
 
Potrivit autorilor – experții media Ana Gonța, Ion Bunduchi și Vasile State – piața mediatică în unele sectoare arată o concentrare excesivă a proprietății și a audienței, ceea ce favorizează crearea unor poziții dominante în formarea opiniei publice și duce la uniformizarea conținutului media, punând astfel în pericol pluralismul și diversitatea în mass-media. Atât nivelul de concentrare a proprietății în televiziunea terestră, în cablu și IPTV, cât și nivelul de concentrare a audienței, prezintă mari riscuri pentru pluralismul mediatic extern.
 
În ceea ce privește pluralismul tipurilor și genurilor de media, cercetarea constată ” un nivel acceptabil de pluralism al tipurilor media”, dar și prezența dominantă a serviciilor de programe distractive și insuficiența celor educative. ”Lipsa reglementărilor privind diversitatea serviciilor de programe difuzate în multiplexele naționale, precum și oferta prezentă în Multiplexul A în momentul finalizării studiului, prezintă o amenințare pentru pluralismul mediatic pe segmentul tipurilor de media”, afirmă autorii. Deși toate cele trei categorii de servicii de programe sunt prezente în multiplex (informative, educative, distractive), repartizarea lor disproporționată denotă carențe în politica de gestionare a acestui proces.
 
Studiul constată că aproape 60 la sută din radiodifuzorii aflați sub jurisdicția R. Moldova sunt concentrați în capitală. ”În doar un sfert din unitățile administrativ-teritoriale se atestă o situație relativ bună în ceea ce privește suficiența instituțiilor mediatice regionale/locale raportată la populația regională/locală, în restul raioanelor, raportul fiind disproporționat, prezentând semnele unor amenințări de o gravitate medie sau înaltă din perspectiva pluralismului geografic”, susțin autorii cercetării. Aceștia atrag atenția asupra situației financiare critice a radiodifuzorilor regionali și locali, care constituie un pericol înalt pentru pluralismul geografic.
 
O amenințare serioasă în adresa pluralismului mediatic o constituie imperfecțiunea  cadrului legal care reglementează domeniul mass-media. Autorii aduc exemple când unele legi limitează libertatea de exprimare, cum ar fi Legea privind contracararea activității extremiste. De asemenea, Legea privind accesul la informație necesită să fie adaptată la noile realități, iar Legea Presei – să fie adusă în conformitate cu experiența și standardele internaționale. Totodată, legislația ce vizează atribuțiile autorității din domeniul concurenței nu conține reglementări specifice pentru domeniul mediatic, iar  prevederile legale cu referire la autoritatea de reglementare în domeniul audiovizualului  ”sunt de multe ori interpretabile, iar practica a demonstrat de nenumărate ori ingerințe, aparent nepermise de legislație, în special din partea politicului”, constată autorii cercetării.
 
Studiul a fost lansat marți, 31 mai, la Chișinău.