Așadar, să le luăm pe rând...
Vladimir Hotineanu, deputat, președintele Comisiei parlamentare pentru mass-media
„Fenomenul manipulării în mass-media, la moment, nu este strict reglementat de legislația națională. Concomitent, suntem conștienți că pentru a exclude fenomenul manipulării este necesar de a prezenta informația, comentariile sau punctele de vedere cu respectarea prevederilor art. 7 din Codul audiovizualului ,,Echilibrul și pluralismul politico-social”, precum și art. 10, alin. (1) și (5) ,,Drepturile consumatorului de programe”. Pentru a exclude apariția fenomenului este necesar ca și jurnaliștii, editorii de programe să se ghideze strict nu numai de prevederile legale, dar și de principiile Codului deontologic al jurnalistului”.
Ludmila Andronic, jurnalistă, membră a Consiliului de Presă
În opinia mea, manipularea prin intermediul mass-media poate fi oprită prin două metode – voluntară și regulatorie. Voluntar ar însemna o autoreglementare mai strictă în interiorul redacției, prin care este elaborat și semnat de către proprietarii, toți angajații și managerii un document redacțional ”Cu privire la inacceptarea manipulării și dezinformării”. În baza acestui document sunt ulterior stabilite politicile redacționale, cerințele profesionale interne, relațiile patron-angajați etc. Dar, această variantă, deocamdată idealistă pentru Moldova, va fi greu acceptată de către mass-media și cei care o finanțează actualmente. Cea de-a doua opțiune – reglementarea, presupune deja adoptarea legală a unor standarde profesionale care stabilesc clar ”ce este manipularea și prin ce mijloace este realizată aceasta”. Aceste norme legale devin obligatorii și același document prevede sancțiuni dure în caz de încălcare. Ulterior, reglementatorii (cum ar fi CCA, de exemplu), ar trebui să monitorizeze activitatea canalelor TV și a posturilor de radio și să sancționeze în conformitate cu prevederile”.
Pirkka Tapiola, Șeful Delegației Europene în R. Moldova
„Părerea mea este că cea mai bună modalitate și singura cale de a ne proteja în fața dezinformării este de a răspunde prin informații corecte, obiective și prezentate clar. UE înțelege acest lucru foarte bine - cel mai bun exemplu al activității noastre în acest sens este crearea echipei East StratCom, care activează comunicând în mod activ publicului politicile și valorile noastre. (...) Cunoașterea regulilor jurnalismului profesionist, precum și abilitatea de a compara informații și comentarii provenite din diferite surse reprezintă cu siguranță cel mai bun instrument de protejare în fața manipulării”.
Dunja Mijatovic, Reprezentantul OSCE pentru Libertatea Presei
„Dacă ne uităm în urmă, cu 20 sau 30 de ani sau chiar cu mai mult, vedem că și mai înainte ne-am confruntat cu asemenea probleme și amenințări față de libertatea de exprimare și libertatea mass-media. (...) Dat fiind faptul că doar o populație informată, care dispune de competență mediatică, poate face alegeri raționale, nu emoționale, consolidarea programelor educaționale de formare a competenței mediatice și competenței Internet constituie unul din ele mai puternice instrumente de reducere a efectelor propagandei.
Signe Burgstaller, Ambasadoarea Suediei în R. Moldova
”Propaganda și dezinformarea riscă să submineze încrederea în media și în instituții, iar răspândirea bârfelor online, cu teorii ale conspirației și adevăruri parțiale, este exercitată împotriva oponenților și jurnaliștilor. (...) Nu există o rețetă completă și clară cum să luptăm cu propaganda și dezinformarea. Toate părțile interesate sunt în egală măsură importante în această activitate. Instruirea jurnaliștilor de investigație și susținerea mass-media liberă și independentă în regiunile afectate de dezinformare și propagandă, oferirea informațiilor și instruirii în cultura mediatică atât părților interesate, cât și clienților sunt metode posibile de contracarare a dezinformării. Implicarea societății civile, mediei independente și statului în acest efort este esențială...”
Alexandru Canțîr, editor Europa Liberă
”Este oarecum firesc până la un punct, până la o linie roşie ca unele instituţii media să fie, editorial, mai aproape de un conglomerat politic sau altul. Doar că în versiune moldovenească „înrudirea” unor entităţi media cu grupările politice capătă proporţii deseori groteşti, mai ales că şi sunt preluate cele mai odioase modele, maşinării de propagandă şi intoxicare din afară.
Ce este de făcut? Foarte mult contează percepţia critică de către public a produsului mediatic oferit. Este important pentru cetăţeni să poată distinge gradul de credibilitate pe care-l are un post TV care este o portavoce a partidului şi o entitate media aflată în afara angajamentelor străine jurnalismului liber şi responsabil. În acest sens, sunt necesare diferite modele, modalităţi de „alfabetizare media” inteligentă care să cultive discernământul „consumatorului” de media. De asemenea, contează, cred, opţiunea personală a fiecărui jurnalist care se respectă de a nu se regăsi în postura de slujbaş de partid...”.
Alina Țurcanu, editor TV Europa Liberă, membră a Consiliului de Presă din Moldova
”Este un argument fals invocarea restrângerilor financiare atunci când accepți să faci jocul actorilor politici încălcând etica jurnalistică. E ca și atunci când medicii invocă salariile mici drept scuză pentru atitudinea proastă față de pacienți. Vrei să-ți păstrezi bunul nume și demnitatea, nu accepta compromisuri de care îți e rușine sau, cel puțin, ar trebui să-ți fie rușine. Chiar și în Republica Moldova, unde piața media e mică, există posibilități de a câștiga decent din munca de jurnalist. Poți să fii freelancer, bunăoară, sunt multe oportunități de finanțare. E adevărat că trebuie să ai și capacități foarte bune, să fii competitiv, să depui mult efort pentru a face ceva deosebit, original. Mulți jurnaliști sunt însă comozi și superficiali, cu regret...”.