Ro
En
Рy
Signe Burgstaller, Ambasadoarea Suediei în Republica Moldova
„Principiul libertății informației presupune ca publicul general și mass-media să aibă acces la documentele oficiale. Aceasta le permite cetățenilor suedezi să analizeze clar activitățile guvernului și autorităților locale. Controlul este văzut ca o valoare pentru democrație, iar transparența reduce riscul corupției. Accesul la documentele oficiale înseamnă și faptul că funcționarii publici și alții care lucrează pentru guvern sunt liberi să informeze media sau pe cei din exterior...”
Vladimir Cebotari, ministrul Justiției
„...Noi vom veni într-un timp destul de rezonabil, cu un proiect prin care se va oferi accesul în arhivă a jurnaliștilor acreditați, unde li se va pune la dispoziție doar dosarul solicitat. Ei vor putea să-și facă extragerile din acestea, în condițiile respectării legislației privind protecția datelor cu caracter personal. Suma pentru acest serviciu va fi mai mică, aș putea spune nesemnificativă”.
Lilia Palii, Secretar General al Guvernului
„În ceea ce privește plățile pentru informații solicitate de la autorități publice, Planul de acțiuni privind reforma de modernizare a serviciilor publice pentru anii 2017-2021, aprobat de Guvern, prevede modernizarea, diversificarea și eficientizarea serviciilor publice prestate cetățenilor. Acțiunile incluse în Plan vizează dezvoltarea utilizării tehnologiilor informaționale în sectorul public și sporirea numărului de servicii electronice, ceea ce va asigura o guvernare transparentă și receptivă la necesitățile oamenilor. (...) Totodată, este important să se respecte toate normele în privința verificării informației furnizate, pentru a nu admite erori și a nu prejudicia procesul de informare corectă a publicului...”.
Tatiana Puiu, juristă, expertă în legislația media:
„Restricționarea accesului la informațiile de interes public pe motivul protecției datelor cu caracter personal a devenit deja o practică constantă în Republica Moldova. Pe rolul instanțelor de judecată se află tot mai multe cauze civile prin care se solicită constatarea violării acestui drept. Conform art. 24 al Legii privind accesul la informație, în funcție de gravitatea efectelor pe care le-a avut refuzul nelegitim al funcționarului public, responsabil pentru furnizarea informațiilor oficiale, de a asigura accesul la informația solicitată, instanța de judecată decide aplicarea unor sancțiuni în conformitate cu legislația, repararea prejudiciului cauzat prin refuzul nelegitim de a furniza informații sau prin alte acțiuni ce prejudiciază dreptul de acces la informații, precum și satisfacerea neîntârziată a cererii solicitantului.
Luiza Dorosenco, directoarea Centrului Media din Tirapol
Răspuns la întrebarea: „Care sunt principalele obstacole pentru activitatea jurnalistică în regiune?”. „Dificultăți legate de accesul la informație, în special, pentru jurnaliștii liber profesioniști și instituțiile media independente; refuzul de a răspunde la solicitările de informație; tergiversarea termenelor de prezentare a răspunsurilor; răspunsuri formale, irelevante, secretizarea informației. Uneori – profesionalismul insuficient al jurnaliștilor, frica de a pierde locul de muncă, frica de a fi amenințat de KGB.
