Ro
En
Рy
Petru Macovei: De către grupurile de interese, în special, de către politicieni și oamenii de afaceri, care își doresc ca instituțiile publice să servească intereselor lor politice, economice sau de altă natură, iar instituțiile mass-media sunt mijloace foarte importante prin intermediul cărora aceste grupuri de interese pot pregăti opinia publică pentru ca ea să fie favorabilă pentru deciziile pe care ei le iau.
M. A.: Ce a stat la baza cercetării efectuate?
P. M.: Noi nu am descoperit America prin acest studiu, lucrurile erau oarecum la vedere. Am încercat să punem la baza acestor percepții publice o cercetare care s-a făcut onest. Oamenii care au participat la elaborarea studiului sunt persoane cu integritate, care nu s-au compromis prin afilieri politice. După apariția studiului instituțiile și persoanele vizate au început atacurile, inclusiv la persoană, asupra autorilor studiului și nu atacuri pe esență.
Noi am monitorizat principalele două grupuri politico-economice care sunt în acest moment implicate în acțiuni ce pot fi considerate de capturare a statului și a instituțiilor media, ca element al statului. Este vorba de grupul Partidului Democrat (PD) în jurul politicianului Vladimir Plahotniuc și grupul Partidului Socialiștilor (PSRM), în jurul Președintelui Igor Dodon. Principala întrebare care poate să apară din partea unora și, de fapt, a și apărut este: de ce nu au fost vizate și alte grupuri? Simplu. Pentru că în acest moment anume aceste două dețin puterea politică, executivă, legislativă în R. Moldova. Deci, ele efectiv pot să-și ducă la realizare planurile de capturare a instituțiilor publice și a instituțiilor media, care, așa cum spuneam, sunt un instrument de pregătire a opiniei publice pentru acțiunile contestabile ale acestor politicieni.
M. A.: Care au fost principalele probleme pe care le-ați cercetat și la ce concluzii au ajuns autorii acestui studiu?
P. M.: Problemele ar fi egale cu concluziile, astfel nici nu ar fi posibil în situația actuală a R. Moldova. Principala concluzie este că instituții media de top servesc interesului grupurilor politico-economice respective de acaparare a instituțiilor publice. Ele sunt platforme prin intermediul cărora, respectivele grupuri de interese inoculează în mintea cetățenilor că deciziile pe care le adoptă ele sunt unicele posibile. Din păcate, politicile editoriale ale acestor instituții media nu iau în considerare niciun fel de pluralism în dezbaterea publică a acestor soluții.
Să luăm, de exemplu, modificarea sistemului electoral. Instituțiile media afiliate PD nu au făcut altceva decât să manipuleze opinia publică, inoculând publicului-țintă că decizia respectivă este singura soluție pentru R. Moldova. În acest sens, în studiu au fost incluse și studii de caz, care aduc argumente, cum a avut loc această transmitere directă/indirectă a unor mesaje manipulatorii, care nu a lăsat loc pentru alte opinii și a indus ideea falsă că ar exista un consens larg în societate pe acest subiect. Pe de altă parte, instituțiile capturate de PSRM au mers pe altă idee, criticând, în aparență, inițiativa PD și promovând votul mixt. Într-un final, aceste idei au fost comasate și votate prin consens, în realitate, mai mult regizat. Totodată, studiile noastre de caz au demonstrat că instituțiile media capturate de către politicieni sunt un mijloc foarte eficient de denigrare a oponenților politici.
M.A.: Ce rol au jucat blogurile, rețelele de socializare în promovarea ideii de „consens național” în chestiunea votului uninominal?
P.M.: Cel mai activ rol. O parte din bloggeri, dar și alte persoane au exploatat intens aceste new media cu postări făcute fie voluntar, fie la comanda patronilor politici. Mai mult decât atât, aceste postări uneori au servit drept temei pentru instituțiile media tradiționale să scrie „știri”, adică să preia astfel de mesaje manipulatorii și să gireze prin intermediul lor aparentul „consens național” și sentimentul că majoritatea absolută a cetățenilor acceptă aceste decizii contestabile.
M. A.: În studiu v-ați referit și la prestația unor instituții publice, care ar trebui să reglementeze activitatea mass-media...
P.M.: Aveți dreptate. În special, ne-am referit la rolul important pe care trebuie să-l aibă Consiliul Coordonator al Audiovizualului, și nu doar în ceea ce privește eliberarea licențelor pentru emiterea pe frecvențele cu acoperire națională, dar și asigurarea unui conținut veridic al instituțiilor audiovizuale, prin garantarea pluralismului mediatic, sancționarea cazurilor când acest conținu este substituit de falsuri mediatice. Concluzia tristă la care au ajuns autorii studiului este că, din păcate, grupările politico-economice care capturează statul au capturat și această instituție publică, infiltrându-și persoane care iau decizii în defavoarea interesului public de multe ori.
M. M.: Una dintre noutățile studiului a fost analiza mediei online, numeroasă, dar cam anonimă în R. Moldova. Despre unele portaluri care difuzează materiale denigratoare, de exemplu, nici nu se cunosc proprietarii, adresa sediului etc.. Cum ar putea fi reglementată activitatea acestor site-uri, așa încât acestea să nu ignore normele jurnalistice?
P. M.: Personal sunt adeptul unor reglementări minime pentru mediul online, în sensul în care orice consumator de media, drepturile căruia sunt lezate de către aceste instituții, să poată reclama acest lucru, fie la o structură de auto reglementare, fie la cele de reglementare legală sau în instanța de judecată, dar să fie din perspectiva drepturilor omului. Deci, da, cred că este obligatoriu să cunoaștem cine sunt proprietarii de portaluri, să existe o adresă valabilă la care poți expedia o reclamație, să fie o poștă electronică funcțională și nu ceea ce se întâmplă astăzi în R. Moldova.
M.A.: În concluzie: Cât de extinsă este astăzi în R. Moldova această percepție greșită a politicienilor-patroni de presă, precum că mass-media ar trebui să servească interesele lor, și nu pe cele ale publicului larg?
P.M.: Totul se explică prin mentalitatea învechită a acestor politicieni-proprietari de presă. Ei au creat, au cumpărat şi menţin instituţii media anume cu scopul de a le utiliza ca instrument de suport informaţional pentru acţiunile lor de capturare a statului. De altfel, cam toţi politicienii moldoveni au această mentalitate, inclusiv partidele, mișcări politice care râvnesc puterea în R. Moldova, iar una din concluziile autorilor studiului este că și Opoziția, la fel ca și guvernarea, nu percepe media ca pe altceva decât instrument de influenţă. Astfel, nu exclud că, dacă mâine s-ar schimba puterea, cei care ar lua locul actualei guvernări nu ar merge pe aceeași schemă. Din păcate, la noi asta s-a întâmplat din 2009 încoace...
