You are here

Avocatul Vitalie Zama despre cazul Guja: Statul trebuie să protejeze informatorii de bună-credinţă

05 March 2018
4026 reads
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a făcut publică, pe 27 februarie curent, hotărârea în cauza fostului purtător de cuvânt al Procuraturii Generale Iacob Guja împotriva Republicii Moldova, prin care a constatat încălcarea dreptului la libertatea de exprimare din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Astfel, Guvernul a fost condamnat a doua oară de Înalta Curte de la Strasbourg. Acum 15 ani Iacob Guja, a fost concediat pentru că le-a dezvăluit jurnaliştilor documente despre presupusele ilegalităţi din cadrul instituţiei. Cea de a doua concediere, potrivit CtEDO, a constituit o nouă formă de represiune. Astfel, Curtea de la Strasbourg i-a acordat reclamantului 10.000 Euro cu titlu de prejudiciu moral şi material şi 1.500 Euro cu titlu de costuri şi cheltuieli.

În faţa Curţii reclamantul a fost reprezentant de Vitalie Zama, avocat din Chişinău, care a explicat într-un scurt interviu pentru Media-Azi.md despre semnificația hotărârii CtEDO.

Media-Azi: Ce înseamnă pentru Republica Moldova recenta hotărâre a CtEDO în cauza Guja c. Moldovei?
 
Vitalie Zama: Hotărârea în cauza Guja c. Moldovei, nr. 2, reiterează faptul că statul trebuie să protejeze informatorii de bună-credinţă despre pretinsele ilegalităţi împotriva măsurilor de represiune din partea angajatorilor sau autorităţilor publice. Aceste măsuri de protecţie trebuie să fie veridice şi eficiente şi în niciun caz mimate, după cum s-a întâmplat în cazul reclamantului Guja. Or, în pofida alegaţiei de a executa hotărârea sa anterioară, Guvernul Moldovei nu a intenţionat niciodată să-l restabilească cu adevărat pe reclamant. În realitate, cea de a doua concediere a fost măsură punitivă ca răspuns pentru divulgarea unor informații de interes public în 2003. Mai mult de atât, instanţele judecătoreşti naţionale au contribuit la violarea drepturilor reclamantului prin refuzul de a examina alegaţiile acestuia şi dovezile sale şi prin ignorarea principiilor stabilite în cauza anterioară.
 
M.A.: Ce se întreprinde în Republica Moldova pentru ca articolul 10 din Convenția  pentru drepturile omului să fie respectat de către organele de drept?

V.Z.: În pofida existenţei cadrului normativ, în particular, Legea cu privire la libertatea de exprimare, Legea cu privire la accesul la informaţie, libertatea de exprimare, inclusiv dreptul de acces la informaţii de interes public, parte componentă a libertăţii de exprimare, nu sunt respectate la nivelul cuvenit. Or, sunt deseori cazuri de aplicare necorespunzătoare a legislaţiei privind libertatea de exprimare şi îngrădire nejustificată a accesului la informaţia de interes public sporit.
 
M.A.: Ce ar trebuie să facă statul pentru ca acest articol să fie respectat? Poate e nevoie de instruiri suplimentare sau altceva?
 
V.Z.: Instruire suplimentară şi continuă, or, standardele în materia libertăţii de exprimare şi accesului la informaţia de interes public sunt în continuă evoluţie.