Ro
En
Рy25 June 2018
2272 reads
Cu fiecare zi ne apropiem tot mai mult de evenimentul principal al lunii iulie – hackathonul de media „Puterea a cincea”, care se va desfășura în perioada 6 - 8 iulie. Cu această ocazie, Media-azi.md i-a solicitat un interviu lui Victor Spînu, designer și dezvoltator media, coautorul start-up-urilor Pandametrix şi Anabot, câştigătorul a două ediţii precedente ale hackathonului cu proiectele TROLLESS şi NowTime. De această dată, Victor va participa la hackathon în calitate de expert și mentor.
Media-azi.md: Victor, cum te pregătești de actuala ediție a hackathonului și ce aștepți de la ea, ca expert și mentor?
Victor Spînu: Nu mă pregătesc cumva anume pentru că de această dată voi fi de partea cealaltă a baricadei. Cred că experiența și micile eșecuri din cadrul altor proiecte îmi vor permite să îndrum participanții să aleagă calea cea mai eficientă pentru a lansa un proiect de succes și cu impact. Așteptarea mea este să văd, întâi de toate, echipe închegate, care își pot aprecia posibilitățile și, în funcție de acestea, pot realiza un start-up. În ceea ce privește ideile, ele întotdeauna au o importanță deosebită, dar, din păcate, de prea multe ori rămân a fi doar idei, deci fără o strategie de implementare nu putem vorbi despre un proiect reușit.
M. A.: TROLLESS este proiectul cu care echipa ta a câștigat hackatonul în 2016. Aveați deja ideea, când v-ați înregistrat în competiție?
V. S.: Da, idei avem întotdeauna, dar hackatonul ne-a ajutat să le dezvoltăm și să le punem în aplicare. Ne-a atras atenția faptul că pe rețeaua Facebook sunt foarte multe profiluri dubioase, iar majoritatea absolută a utilizatorilor de bun-simț nu realizează pericolul lor. Când am început să privim fenomenul mai îndeaproape, am observat că cei care acționau în spatele acestor profiluri false nu numai că nu acționau cu bune intenții, dar aveau scopuri bine determinate, strategii bine puse la punct în spate - să manipuleze, să distrugă valori, să provoace haos în spațiul mediatic. Și ne-am gândit că trebuie să vorbim despre asta cu voce tare, să-i ajutăm pe oameni să conștientizeze existența fenomenului, apoi să le oferim instrumentele cu care i-ar putea depista pe troli și s-ar putea proteja de ei.
Media-azi.md: Ați câștigat hackatonul în iulie, 2016. Care au fost pașii următori după ce juriul v-a declarat învingători?
V. S.: Am dezvoltat proiectul TROLLESS împreună cu câțiva prieteni în toamna anului 2016. În acel moment, nimeni nu era gata să facă față invaziei de troli, de profiluri false, și nu doar la noi. Am discutat cu mai mulți colegi din Ucraina, Georgia, Rusia unde situația era la fel de gravă. Din păcate, noii utilizatori ai rețelelor de socializare nu sunt întotdeauna informați, cele mai vulnerabile, din cate am observat, erau – și sunt! - persoanele cu vârsta de 30 de ani și mai mult. Fenomenul „tot ce văd la televizor iau ca adevăr” se extinde și în spațiul online – tot ce vad pe internet iau ca adevărat. Respectiv, am atestat o lipsă de educație în domeniul social-media. Pe internet sunt foarte multe falsuri, neadevăruri și uneori e foarte greu să-ți dai seama cui să crezi, cine are și cine nu are dreptate. Anume pe acest lucru mizează trolii, care foarte ușor își captează victimele.
M. A.: Cum ai evalua gradul de influență a trolilor asupra oamenilor? De ce știri ca „cei 30 de mii de sirieni” apărute pe internet în campaniile electorale precedente, de exemplu, încă mai prind la public?
V. S.: O să mă repet, dar aș vrea să subliniez: educația în domeniul social-media lasă mult de dorit în societatea noastră. Impactul trolilor ar fi mult mai mic, dacă utilizatorii de net nu ar lua postările lor drept monedă curată, distribuindu-le, punând like-uri, iar în acest mod – transferându-și imaginea asupra falsurilor, dându-le viață și credibilitate. Pentru că, atunci când eu văd un fals la mine pe pagina de Facebook, postat de nu știu ce personaj dubios, nu o cred, dar când același fals e promovat de un prieten, nu doar virtual, ci real, am mai multe șanse să cred, pentru că știu că acest prieten e o persoana reală, nu e un cont fals, respectiv, nu mai verific sursa, o cred pe bune.
M. A.: Ce șanse avem să ne facem prieteni cu trolii, atunci când acceptăm în lista noastră de prieteni persoane pe care nu le cunoaștem?
V. S.: Cele mai reale șanse. De fapt, unele persoane publice nici nu fac diferența, îi acceptă pe toți în prieteni. Din simplul motiv că nu pot să-i cunoască pe cei cu care interacționează virtual sau în realitate, să zicem, la evenimentele pe care le organizează. Ne-am convins de asta, când am depistat câțiva troli, care erau prieteni deja cu personalități foarte cunoscute. Trolingul, ca sistem, se bazează pe aspectele slabe ale social-media, domeniu în care nu există reguli stricte. Pe de o parte, social-media poate fi o sursă extrem de utilă pentru a te informa, pe de altă parte – ea poate deveni o armă împotriva noastră. Aplicația noastră vine să tragă linia roșie, de demarcație între adevăr și manipulare, informare și dezinformare.
M. A.: Apropo, cam câți troli sunt în Moldova?
V.S.: Nu cred că sunt așa de mulți. Într-o lună îi scoți pe toți la iveală. Nu e ușor, pentru că ei folosesc diferite tehnici, dar nici imposibil.
M. A.: Cât de competent din punct de vedere tehnic trebuie să fie un trol?
V.S.: Practic, orice persoană care are un cont de Facebook sau pe altă rețea poate face o astfel de muncă ingrată. Este setat un anumit sistem și, după el, orice student în căutare de job poate să fie instruit timp de câteva ore pentru a executa anumite sarcini foarte concrete. Apare o știre nouă, care nu convine patronului lor, respectiv, li se spune de la centrul de comandă: iată linkul, intrați pe această adresă și comentați așa sau așa... Deci, nu e nevoie de oameni super inteligenți, pentru că totul este organizat de alții.
M. A.: Ce crezi despre bloging? Sunt și acolo troli?
V. S.: Sunt, sigur. Și au „misiuni speciale”, de a lovi în ținte concrete. Nu i-as numi bloggeri, sau vloggeri, sunt persoane care fac anumite interese, iar metodele unora sunt atât de murdare, încât depășesc orice limită a bunului simț. Aceștia au strategii și tactici bine elaborate - mai întâi captează un număr maxim de prieteni și urmăritori pe Facebook, prin mesaje pașnice, care ne vizează pe toți – despre copii, condiții de viață, filme preferate, pisici, meciuri sportive și alte subiecte preferate de publicul larg. Iar după ce au deja o audiență de câteva mii de prieteni sau urmăritori încep să-și dea arama pe față, promovând direct sau indirect diferite mesaje ale politicienilor.
Alții, mai puțin nocivi, pur și simplu, își monetizează „talentul”. Scriu un material, două prin care testează reacția publicului, iar dacă văd că mesajul prinde, scot bani din asta.
M. A.: Există vreo legătură directă între troli și știrile false?
V. S.: Legătura este foarte strânsă. Știrile false, de obicei, sunt pregătite de anumite persoane, iar trolii sunt folosiți pe post de difuzori. Poți face un milion de știri false, dar dacă nimeni nu le citește... De aceea trolii obțin mai întâi încrederea oamenilor, discutând cu ei subiecte de interes comun, comentând pe diferite teme. Mai departe totul se întâmplă chiar cu ajutorul Facebook- ului - algoritmul FB nu este perfect, el funcționează în așa fel, încât atunci când vede că tu dai like pe un profil la un comentariu, îți aduce mai aproape acest profil. Respectiv, când apare o știre falsă distribuită de un trol există mai multe șanse ca aceasta să-ți apară în Feed-ul de noutăți. În plus, trolii mai și comentează, iar utilizatorii, se știe, de cele mai multe ori citesc titlul, leadul și comentariile. Și apoi, știrea falsă, comentată pe Facebook, este transmisă din gură în gură în lumea reală. Iar cei mai mulți care o vor asculta, vor spune: Omul acela știe ce scrie!
M. A.: Actuala ediție a hackathonului de media „Puterea a cincea” se va axa anume pe probleme de educație a publicului în domeniul social-media. Ce așteptați de la echipele participante?
V. S.: Așteptarea de bază este ca proiectele să folosească la maxim noile tehnologii, pentru că anume acolo stă ascuns secretul succesului. Oamenii folosesc atât de intens tehnologiile încât proiectele care ar încerca să-i îndepărteze de obișnuințele lor nu au mari șanse. Educația și tehnologiile moderne întotdeauna au făcut echipă bună, la Hackathon ne așteptăm să vedem cum acestea pot fi combinate în proiecte creative și cu impact.
Nota Media-azi.md:
Am intrat în ultima săptămâna din luna iunie, care este decisivă pentru cei care vor să participe la cea de-a patra ediție a hackathonului de media „Puterea a cincea”. Vă reamintim că echipele se pot înregistra doar până vineri, 29 iunie. Tema actualei ediții este educația media, un subiect de primă importanță în condițiile în care propaganda, dezinformarea și știrile false au invadat internetul. În acest context, hackathonul își propune să stimuleze inventivitatea și creativitatea echipelor care vor veni cu cele mai îndrăznețe proiecte. Precizăm că cinci echipe desemnate câştigătoare de către juriu vor beneficia de granturi pentru dezvoltarea şi implementarea ulterioară a ideilor. În funcţie de complexitatea proiectelor propuse, vor fi oferite două categorii de premii: trei a câte 3000 de euro fiecare și doua a câte 4000 de dolari SUA.
Media-azi.md: Victor, cum te pregătești de actuala ediție a hackathonului și ce aștepți de la ea, ca expert și mentor?
Victor Spînu: Nu mă pregătesc cumva anume pentru că de această dată voi fi de partea cealaltă a baricadei. Cred că experiența și micile eșecuri din cadrul altor proiecte îmi vor permite să îndrum participanții să aleagă calea cea mai eficientă pentru a lansa un proiect de succes și cu impact. Așteptarea mea este să văd, întâi de toate, echipe închegate, care își pot aprecia posibilitățile și, în funcție de acestea, pot realiza un start-up. În ceea ce privește ideile, ele întotdeauna au o importanță deosebită, dar, din păcate, de prea multe ori rămân a fi doar idei, deci fără o strategie de implementare nu putem vorbi despre un proiect reușit.
M. A.: TROLLESS este proiectul cu care echipa ta a câștigat hackatonul în 2016. Aveați deja ideea, când v-ați înregistrat în competiție?
V. S.: Da, idei avem întotdeauna, dar hackatonul ne-a ajutat să le dezvoltăm și să le punem în aplicare. Ne-a atras atenția faptul că pe rețeaua Facebook sunt foarte multe profiluri dubioase, iar majoritatea absolută a utilizatorilor de bun-simț nu realizează pericolul lor. Când am început să privim fenomenul mai îndeaproape, am observat că cei care acționau în spatele acestor profiluri false nu numai că nu acționau cu bune intenții, dar aveau scopuri bine determinate, strategii bine puse la punct în spate - să manipuleze, să distrugă valori, să provoace haos în spațiul mediatic. Și ne-am gândit că trebuie să vorbim despre asta cu voce tare, să-i ajutăm pe oameni să conștientizeze existența fenomenului, apoi să le oferim instrumentele cu care i-ar putea depista pe troli și s-ar putea proteja de ei.
Media-azi.md: Ați câștigat hackatonul în iulie, 2016. Care au fost pașii următori după ce juriul v-a declarat învingători?
V. S.: Am dezvoltat proiectul TROLLESS împreună cu câțiva prieteni în toamna anului 2016. În acel moment, nimeni nu era gata să facă față invaziei de troli, de profiluri false, și nu doar la noi. Am discutat cu mai mulți colegi din Ucraina, Georgia, Rusia unde situația era la fel de gravă. Din păcate, noii utilizatori ai rețelelor de socializare nu sunt întotdeauna informați, cele mai vulnerabile, din cate am observat, erau – și sunt! - persoanele cu vârsta de 30 de ani și mai mult. Fenomenul „tot ce văd la televizor iau ca adevăr” se extinde și în spațiul online – tot ce vad pe internet iau ca adevărat. Respectiv, am atestat o lipsă de educație în domeniul social-media. Pe internet sunt foarte multe falsuri, neadevăruri și uneori e foarte greu să-ți dai seama cui să crezi, cine are și cine nu are dreptate. Anume pe acest lucru mizează trolii, care foarte ușor își captează victimele.
M. A.: Cum ai evalua gradul de influență a trolilor asupra oamenilor? De ce știri ca „cei 30 de mii de sirieni” apărute pe internet în campaniile electorale precedente, de exemplu, încă mai prind la public?
V. S.: O să mă repet, dar aș vrea să subliniez: educația în domeniul social-media lasă mult de dorit în societatea noastră. Impactul trolilor ar fi mult mai mic, dacă utilizatorii de net nu ar lua postările lor drept monedă curată, distribuindu-le, punând like-uri, iar în acest mod – transferându-și imaginea asupra falsurilor, dându-le viață și credibilitate. Pentru că, atunci când eu văd un fals la mine pe pagina de Facebook, postat de nu știu ce personaj dubios, nu o cred, dar când același fals e promovat de un prieten, nu doar virtual, ci real, am mai multe șanse să cred, pentru că știu că acest prieten e o persoana reală, nu e un cont fals, respectiv, nu mai verific sursa, o cred pe bune.
M. A.: Ce șanse avem să ne facem prieteni cu trolii, atunci când acceptăm în lista noastră de prieteni persoane pe care nu le cunoaștem?
V. S.: Cele mai reale șanse. De fapt, unele persoane publice nici nu fac diferența, îi acceptă pe toți în prieteni. Din simplul motiv că nu pot să-i cunoască pe cei cu care interacționează virtual sau în realitate, să zicem, la evenimentele pe care le organizează. Ne-am convins de asta, când am depistat câțiva troli, care erau prieteni deja cu personalități foarte cunoscute. Trolingul, ca sistem, se bazează pe aspectele slabe ale social-media, domeniu în care nu există reguli stricte. Pe de o parte, social-media poate fi o sursă extrem de utilă pentru a te informa, pe de altă parte – ea poate deveni o armă împotriva noastră. Aplicația noastră vine să tragă linia roșie, de demarcație între adevăr și manipulare, informare și dezinformare.
M. A.: Apropo, cam câți troli sunt în Moldova?
V.S.: Nu cred că sunt așa de mulți. Într-o lună îi scoți pe toți la iveală. Nu e ușor, pentru că ei folosesc diferite tehnici, dar nici imposibil.
M. A.: Cât de competent din punct de vedere tehnic trebuie să fie un trol?
V.S.: Practic, orice persoană care are un cont de Facebook sau pe altă rețea poate face o astfel de muncă ingrată. Este setat un anumit sistem și, după el, orice student în căutare de job poate să fie instruit timp de câteva ore pentru a executa anumite sarcini foarte concrete. Apare o știre nouă, care nu convine patronului lor, respectiv, li se spune de la centrul de comandă: iată linkul, intrați pe această adresă și comentați așa sau așa... Deci, nu e nevoie de oameni super inteligenți, pentru că totul este organizat de alții.
M. A.: Ce crezi despre bloging? Sunt și acolo troli?
V. S.: Sunt, sigur. Și au „misiuni speciale”, de a lovi în ținte concrete. Nu i-as numi bloggeri, sau vloggeri, sunt persoane care fac anumite interese, iar metodele unora sunt atât de murdare, încât depășesc orice limită a bunului simț. Aceștia au strategii și tactici bine elaborate - mai întâi captează un număr maxim de prieteni și urmăritori pe Facebook, prin mesaje pașnice, care ne vizează pe toți – despre copii, condiții de viață, filme preferate, pisici, meciuri sportive și alte subiecte preferate de publicul larg. Iar după ce au deja o audiență de câteva mii de prieteni sau urmăritori încep să-și dea arama pe față, promovând direct sau indirect diferite mesaje ale politicienilor.
Alții, mai puțin nocivi, pur și simplu, își monetizează „talentul”. Scriu un material, două prin care testează reacția publicului, iar dacă văd că mesajul prinde, scot bani din asta.
M. A.: Există vreo legătură directă între troli și știrile false?
V. S.: Legătura este foarte strânsă. Știrile false, de obicei, sunt pregătite de anumite persoane, iar trolii sunt folosiți pe post de difuzori. Poți face un milion de știri false, dar dacă nimeni nu le citește... De aceea trolii obțin mai întâi încrederea oamenilor, discutând cu ei subiecte de interes comun, comentând pe diferite teme. Mai departe totul se întâmplă chiar cu ajutorul Facebook- ului - algoritmul FB nu este perfect, el funcționează în așa fel, încât atunci când vede că tu dai like pe un profil la un comentariu, îți aduce mai aproape acest profil. Respectiv, când apare o știre falsă distribuită de un trol există mai multe șanse ca aceasta să-ți apară în Feed-ul de noutăți. În plus, trolii mai și comentează, iar utilizatorii, se știe, de cele mai multe ori citesc titlul, leadul și comentariile. Și apoi, știrea falsă, comentată pe Facebook, este transmisă din gură în gură în lumea reală. Iar cei mai mulți care o vor asculta, vor spune: Omul acela știe ce scrie!
M. A.: Actuala ediție a hackathonului de media „Puterea a cincea” se va axa anume pe probleme de educație a publicului în domeniul social-media. Ce așteptați de la echipele participante?
V. S.: Așteptarea de bază este ca proiectele să folosească la maxim noile tehnologii, pentru că anume acolo stă ascuns secretul succesului. Oamenii folosesc atât de intens tehnologiile încât proiectele care ar încerca să-i îndepărteze de obișnuințele lor nu au mari șanse. Educația și tehnologiile moderne întotdeauna au făcut echipă bună, la Hackathon ne așteptăm să vedem cum acestea pot fi combinate în proiecte creative și cu impact.
Nota Media-azi.md:
Am intrat în ultima săptămâna din luna iunie, care este decisivă pentru cei care vor să participe la cea de-a patra ediție a hackathonului de media „Puterea a cincea”. Vă reamintim că echipele se pot înregistra doar până vineri, 29 iunie. Tema actualei ediții este educația media, un subiect de primă importanță în condițiile în care propaganda, dezinformarea și știrile false au invadat internetul. În acest context, hackathonul își propune să stimuleze inventivitatea și creativitatea echipelor care vor veni cu cele mai îndrăznețe proiecte. Precizăm că cinci echipe desemnate câştigătoare de către juriu vor beneficia de granturi pentru dezvoltarea şi implementarea ulterioară a ideilor. În funcţie de complexitatea proiectelor propuse, vor fi oferite două categorii de premii: trei a câte 3000 de euro fiecare și doua a câte 4000 de dolari SUA.
