Ro
En
Рy
M.A.: În urmă cu doi ani, când ați vizitat ultima dată Moldova în timpul campaniei electorale, monitorizările mass-media arătau că există diversitate, dar fără pluralism. Cum vedeți starea jurnalismului în prezent în Moldova?
G.M.: Există două aspecte care pot fi luate în considerare. Unul se numește pluralism extern și are legătură cu sistemul mediatic în ansamblu. În acest caz, nivelul de diversitate poate fi atins dacă avem opinii diferite exprimate de diferite instituții media. Cel de-al doilea concept este pluralismul intern, deci cât de multe puncte de vedere sunt oferite de aceeași instituție media. Una dintre problemele observate la acea vreme are legătură cu ceea ce ați spus mai devreme. Este adevărat că există un nivel general de libertate a jurnaliștilor și, de asemenea, diversitate, în sensul că au existat puncte de vedere diferite în pluralismul extern. Cu toate acestea, la acea vreme se părea că cele mai multe instituții media susțineau în mod direct sau indirect un partid politic. Aceasta înseamnă că legăturile dintre mass-media și sistemul politic au fost, probabil, destul de strânse la acel moment.
M.A.: Ce noutăți ați reușit să observați în sistemul nostru media în prezent?
G.M.: Am încercat să observ și să analizez schimbările în comparație cu ultima mea vizită aici. Noul sistem electoral este o provocare majoră pentru toate părțile implicate: pentru partidele și candidații politici, pentru mass-media și pentru alegători, deoarece trebuie să fie pe deplin conștienți de schimbări, pentru a utiliza buletinul de vot într-un mod adecvat și valabil... ceea ce nu este întotdeauna ușor dacă ești obișnuit cu vechiul sistem și nu ești informat despre schimbări.
M.A.: În Marea Britanie a fost lansată recent o campanie numită "Words Matter", care îndeamnă ziariștii să nu folosească termeni care glorifică terorismul. Credeți că ar putea exista un caz similar în reflectarea alegerilor? Există o anumită terminologie pe care mass-media ar trebui să o evite în timpul campaniei, pentru a menține un comportament echitabil și echilibrat?
G.M. Există 2 chestiuni aici. Una ține de cadrul legal. În Moldova există reguli care se aplică în perioadele electorale. Unele reguli sunt incluse în legea electorală, altele vor fi anunțate de Consiliul Audiovizualului înainte de campania electorală. Aceste reguli se aplică tuturor instituțiilor mass-media din Moldova. O altă chestiune este auto-reglementarea sau codurile de conduită, care nu fac parte neapărat din cadrul juridic al țării, ci sunt niște acorduri dintre reprezentanții mijloacelor de informare în masă cu privire la modul de a-și îndeplini sarcinile într-o manieră profesionistă. Este important ca toate mass-media să-și dea seama că joacă un rol vital într-o societate democratică. Acest rol este deosebit de important în perioadele electorale. Ei au o mare responsabilitate de a informa alegătorii și de a menține situația în ordine. Este important ca mass-media să nu folosească un limbaj inflamator și să reflecte declarațiile candidaților ce conțin un limbaj inflamator într-un mod foarte precis, pentru a evita posibilele efecte negative asupra publicului.
M.A.: Ce părere aveți despre practica de a descrie un candidat folosind expresiile sau termenii pe care i-a utilizat un alt candidat?
G.M.: Cred că mass-media în timpul perioadei electorale are datoria de a informa cu exactitate și în mod imparțial. Dezbaterea în rândul candidaților poate fi folosită de către mass-media, ei relatează despre ceea ce spun politicienii. Abordarea corectă ar fi să relatăm și invers, ceea ce spune politicianul despre adversar. Esențial este nu numai să oferim alegătorilor posibilitatea de a se informa cu privire la diferite platforme sau candidați, dar și ocazia de a primi unele analize, unele reportaje analitice. Ceea ce înseamnă că aveți datoria de a compara platformele candidaților sau ale partidelor politice. Rolul mass-media este de a raporta ceea ce spun candidații, dar și de a le analiza propunerile. Dacă doriți să o faceți într-un mod imparțial, trebuie să țineți minte dreptul alegătorilor de a primi informații din toate punctele de vedere, indiferent de opiniile personale pe care le aveți în calitate de cetățean şi alegător.
M.A.: Care sunt, în opinia dvs., cele mai frecvente capcane ale reflectării unei campanii electorale în rândul jurnaliștilor din Europa de Est și în special din Moldova, în măsura în care ați observat?
G.M.: Este dificil să găsiți un model unic, deoarece unele țări sunt mai problematice decât altele. Pot să menționez însă câteva dintre dificultățile pe care le-am observat în diferite țări. O problemă comună este reflectarea membrilor guvernului atunci când aceștia intră în alegeri. Bineînțeles, guvernul este de interes atunci când face ceva important, dar uneori membrii guvernului își folosesc atribuțiile oficiale pentru a face campanie partidului din care fac parte. Este o provocare majoră pentru mass-media, deoarece ei trebuie să decidă cât timp au vrut să aloce guvernului și, în cazul în care își dau seama că această informație este de fapt campanie electorală, ar trebui să aibă în vedere posibilitatea de a solicita candidații opoziției, pentru a acorda timp echilibrat guvernului și, de asemenea, opoziției.
Un alt domeniu complicat în unele țări este gradul de independență al mass-media față de partidele politice. Există o practică proastă comună de a difuza în programele de știri materiale electorale care au fost pregătite de un partid politic și nu de mass-media în sine. Dar acesta este difuzat în știri ca și cum ar fi fost un reportaj jurnalistic. Așadar, acest amestec, suprapunerea materialului produs de partidele politice, care este de fapt propagandă electorală, și munca jurnalistică este problematică pentru mass-media, cred.
M.A.: Din moment ce ați vorbit despre amestecarea a două genuri de comunicare, știri și propagandă, trebuie să amintim şi de reclamele plătite de la candidații electorali. Este bine pentru mass-media independente să accepte aceste reclame?
G.M.: Cred că este important ca anunțul plătit să fie dat în mod nediscriminatoriu. Nu trebuie să existe discriminare în ceea ce privește cât trebuie să plătiți, prețul ar trebui să fie același pentru toți concurenții. Cred că mass-media ar trebui să fie liberă să vândă reclame tuturor politicienilor, ceea ce nu este o problemă. De fapt, cred că ar fi controversat dacă o instituție media n-ar accepta publicitatea politică pe motiv că vine de la un candidat politic. Dacă este clar marcată ca o publicitate politică, nu cred că este o problemă. Cititorul trebuie să fie pe deplin conștient de faptul că ceea ce a fost publicat nu face parte din politica editorială a mass-media, ci este în partea comercială.
M.A.: Cum ar trebui să se pregătească de campanie jurnaliștii independenți, care sunt declasați sau uneori chiar ignorați de politicieni sau autorități, știind că aceștia oferă mai multe interviuri acelor surse media care reflectă guvernul într-un mod favorabil?
G.M.: În ceea ce privește mass-media independente, înțeleg că uneori se confruntă cu mai multe probleme deoarece sunt independenți editorial, iar unii politicieni preferă să nu fie contestați de jurnaliști. Totuși, pe de altă parte, nivelul de încredere al oamenilor în mass-media partizană sau în ziarul de partid nu este atât de ridicat. Dacă vrei cu adevărat să ajungi la alegătorii nedeclarați, tu, ca politician, probabil că trebuie să dai și altfel de interviuri, inclusiv să apari în presa independentă.
