În actuala campanie electorală, știrile false și discursul de ură îi vor costa scump pe radiodifuzori

Olga Guțuțui,
membră a Consiliului Audiovizualului

Ziua de 25 ianuarie dă startul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare şi referendumul republican din 24 februarie 2019. Oficial, forfota electorală va debuta anume la această dată. Nu că ea nu ar fi început demult, dar Codul electoral spune clar: „Campania electorală pentru alegerea Parlamentului începe nu mai devreme de 30 de zile înainte de ziua alegerilor”.
Aşadar, suntem în pragul unui scrutin cu multe necunoscute, cel puțin, pentru jurnaliști - acesta se va desfășura în baza sistemului mixt, iar mass-media audiovizuală va trebui să țină cont în reflectarea tematicii electorale și de noile prevederi ale Codului serviciilor media audiovizuale, intrat în vigoare la 1 ianuarie 2019. Deci, pe de o parte vorbim despre exerciţiul electoral propriu-zis, pe de altă parte, despre rigorile privind reflectarea acestuia, subiecţii electorali fiind atât din circumscripţia naţională, cât şi din circumscripţiile uninominale. În definitiv, vom avea o proporţie de 50 de deputaţi în baza votului reprezentării proporţionale şi 51 de deputaţi în baza votului majoritar, câte unul de la fiecare circumscripţie. Este evident, şi de această dată, mass-media autohtonă va avea de susținut un examen de maturitate profesională.

Consiliul Audiovizualului – cu ochii pe radiodifuzori

În conformitate cu noile prevederi ale codului, autoritatea responsabilă de domeniu este Consiliul Audiovizualului (CA),  succesorul de drept al Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Autoritatea este garantul interesului public în domeniul audiovizualului şi asigură informarea obiectivă a consumatorilor de media, aşa încât, dacă e să ne referim la scrutin, alegătorii să fie informaţi corect pentru a fi capabili să ia decizii asumate.
Codul electoral, în articolul 70 alineat (12), pune în obligaţia autorităţii audiovizuale să prezinte Comisiei Electorale Centrale (CEC), o dată la două săptămâni, rapoarte de monitorizare a modului de reflectare a campaniei electorale de către radiodifuzorii naţionali. În acest sens, prin decizia 5/9 din 21 ianuarie 2019, CA a decis monitorizarea principalelor buletine informative a 13 posturi de televiziune: Moldova 1, TV 8, PRO TV Chişinău, Prime TV, Publika TV, Canal 2, Canal 3, Jurnal TV, Accent TV, NTV Moldova, RTR Moldova, Orhei TV şi Televiziunea Centrală. Dar, CA va fi cu ochiul şi pe celelalte posturi tv care şi-au asumat reflectarea scrutinului electoral şi, la necesitate, va interveni cu autosesizări, precum şi prin exercitarea controlului în urma sesizărilor şi contestărilor pe care le va primi.
În conformitate cu prevederile Codului electoral, contestările privind reflectarea campaniei electorale de către instituțiile media audiovizuale sunt examinate de către CA în termen de 5 zile calendaristice de la depunerea acestora, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. Mai mult decât atât, în conformitate cu noua lege audiovizuală, în campaniile electoarele, deciziile cu privire la examinarea contestațiilor de către Consiliu sunt publicate pe pagina web oficială în termen de 2 zile de la data adoptării, în mod obișnuit acestea sunt publicate în termen de 10 zile lucrătoare. 

Jurnaliștii față în față cu contradicțiile de ordin legislativ

În vederea reflectării corecte a campaniei electorale, prin hotărârea nr. 1992 din 21 decembrie 2018, Comisia Electorală Centrală a aprobat Regulamentul privind reflectarea campaniei electorale la alegerile parlamentare şi referendumul republican din 24 februarie 2019 în mijloacele de informare în masă din Republica Moldova[1]. Documentul are la bază Concepţia privind reflectarea campaniei electorale, aprobată de către autoritatea de reglementare în audiovizual, în decembrie 2018[2]. Ambele documente expun setul de rigori prevăzute de norma legală, care, întâi de toate  are în vedere obligația radiodifuzorilor de a respecta principiile de responsabilitate, echitate, echilibru şi imparţialitate în reflectarea scrutinelor.
Codul serviciilor media audiovizuale, în articolul 13, reglementează principiul informării corecte. Aşadar, furnizorii de servicii media aflaţi sub jurisdicţia Republicii Moldova în cadrul programelor audiovizuale de ştiri şi de dezbateri, de informare în probleme de interes public, de natură politică, economică, socială sau cultură trebuie să asigure imparţialitatea, echilibrul şi să favorizeze libera formare a opiniilor, prin prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziţie, în perioada în care problemele sunt în dezbatere publică şi, totodată, să evite oricare formă de discriminare.
Există însă şi o contradicție de ordin legislativ. Pe de o parte, legea oferă furnizorilor de servicii mass-media dreptul de a decide dacă vor sau nu să reflecte campania electorală. Pe de altă parte,  însă, legea îi obligă pe toţi deopotrivă să organizeze dezbateri electorale. În acest sens, articolul 70 alineat (3) din Codul electoral spune: „În campania electorală pentru alegeri parlamentare în circumscripţia naţională, prezidenţiale şi referendumuri republicane, radiodifuzorii naţionali sunt obligaţi, iar cei locali/regionali sunt în drept să organizeze dezbateri electorale. În campania electorală pentru alegeri parlamentare în circumscripţii uninominale, alegeri locale generale şi referendumuri locale, radiodifuzorii locali/regionali sunt obligaţi, iar cei naţionali sunt în drept să organizeze dezbateri electorale. […]”. Grea încercare pentru jurnaliști - personal, nu văd cum un serviciu media audiovizual tematic, care furnizează programe audiovizuale pentru copii, religioase, artă ş.a. ar putea organiza dezbateri electorale. Cu siguranţă, va fi nevoie ca, deja după scrutin, cadrul legislativ să fie modificat și armonizat la acest capitol.

Vom asista la mai puține discursuri de ură?

Codul serviciilor media audiovizuale defineşte discursul de ură drept mesaj care propagă, incită, promovează sau justifică ura rasială, xenofobia, antisemitismul sau alte forme de ură fondate pe intoleranță sau pe discriminarea pe criterii de sex, de rasă, de naționalitate, de religie, de dizabilitate sau de orientare sexuală. Mai mult decât atât, noua lege, în articolul 11 alineat (2) litera a), nominalizează programele audiovizuale interzise, este vorba despre cele susceptibile de a propaga ura […], iar articolul 17 alineat (3) interzice difuzarea programelor audiovizuale ce constituie discurs instigator la ura. Practica însă demonstrează că, de cele mai multe ori, mass-media promovează astfel de mesaje ale politicienilor. Potrivit unui raport Promo-LEX[3] la fiecare 28 de ore în spaţiul public apare un caz de discurs de ură în context politic. Şi, cel mai des acesta este prezent în ştiri.
Este important să cunoaştem că, în condiţiile noului Cod al serviciilor media audiovizuale pentru încălcarea prevederilor nominalizate, furnizorii de servicii mass-media riscă sancţiuni foarte dure. Este vorba despre amenzi în valoare de la 40000 până la 70000 mii lei, pentru prima încălcare, urmată de amenzi în valoare de până la 100000 mii lei pentru abateri repetate de la lege şi gradual până la retragerea licenţei de emisie.
 
Remedii legale împotriva utilizării ştirilor false

Nu mai este o noutate faptul că, unele instituţii mass-media sunt „campioane” la tirajarea ştirilor false. De obicei, acest fenomen se intensifică în perioada campaniilor electorale şi este folosit de către actorii politici în scopul de a-și discredita oponenţii. Pentru combaterea şi prevenirea unor astfel de ştiri avem articolul 13 (Asigurarea informării corecte) din Codul serviciilor media audiovizuale care, printre altele stipulează: „(2) În cazul în care informaţiile prezentate se dovedesc a fi eronate într-o măsură semnificativă, furnizorul de servicii media trebuie să prezinte rectificările necesare în cel mai scurt timp şi în condiţii similare de difuzare”; „(3) În cazul în care informația provine din surse confidențiale sau a căror credibilitate nu este verificată suficient, acest lucru trebuie să fie menționat explicit”; „(4) În cadrul programelor audiovizuale de știri, pentru care exactitatea și corectitudinea sunt esențiale, relatările trebuie să provină din surse sigure, suficient documentate sub aspect factologic, cu o abordare credibilă și imparțială a evenimentelor, cu reflectarea echilibrată a diferitelor opinii.”

Ce sancţiuni riscă furnizorii de servicii media audiovizuale?

Din start vreau să accentuez două aspecte importante ale noii legi audiovizuale, care, în articolul 83 alineat (13), spune: „Consiliul Audiovizualului contribuie plenar la soluţionarea sesizărilor şi a petiţiilor pe cale amiabilă”. Evident, deschiderea şi dorinţa trebuie să vină inclusiv din partea subiecţilor vizaţi. Iar articolul 84 alineat (2) zice: pentru încălcarea prevederilor prezentului cod, Consiliul Audiovizualului aplică sancţiuni stabilite individual, în funcție de gravitatea încălcării, de efectele acesteia, precum şi de frecvența încălcărilor comise în ultimele 12 luni. Zic eu - un instrument important care oferă posibilitate autorităţii de reglementare să diferențieze sancţiunile, contabilizându-le în funcţie de elementele enunţate mai sus.
Pentru nerespectarea prevederilor legale privind reflectarea campaniilor electorale furnizorii de servicii mass-media riscă sancțiuni graduale (articolul 13 din Codul serviciilor media audiovizuale), precum și sancțiuni diferențiate pentru încălcarea altor prevederi din legea audiovizuală şi a prevederilor Codului electoral:

În calitatea mea de membră a CA, îmi doresc ca furnizorii de servicii media autohtoni să dea dovadă de maximă responsabilitate şi maturitate în reflectarea acestui scrutin. Să se detaşeze de jocurile de culise, pentru a  informa corect şi echidistant alegătorii. La rândul său, Consiliul Audiovizualului va monitoriza cu maximă atenţie exerciţiul reflectării scrutinului, aşa încât să nu fie difuzate  ştiri false şi admise elemente de partizanat politic, discurs la ură, dezinformare şi manipulare a opiniei publice.