You are here

Presa regională în campania electorală. Concluzii și lecții de învățat

04 March 2019
1122 reads
Lucia Bacalu-Jardan, EXPRESUL
Alegerile s-au terminat, nu și discuțiile despre ele. Ce a fost bine? Ce nu a mers? Ce va urma? Sunt întrebări, la care mai urmează să găsim răspunsuri.

Despre dezbaterile electorale online

Din punctul meu de vedere, aceste alegeri au avut specificul lor, îndeosebi pentru presa regională. Pentru prima dată au fost organizate dezbateri electorale online. O bună parte a redacțiilor din afara Chișinăului au reușit să organizeze dezbateri, doar că în majoritatea cazurilor candidații s-au eschivat de la ele.

Motivele au fost diferite. Unii au lipsit pentru că au avut probleme de sănătate. Alții - pentru că aveau planificate întâlniri cu cetățenii. Au fost și dintre cei care, pur și simplu, au refuzat invitația, declarând că nu-i interesează astfel de dezbateri și că ei au propriile lor strategii.

La cele patru dezbateri organizate de redacția EXPRESUL au fost prezenți și doi observatori internaționali din cadrul Institutului Republican Internațional (IRI). Este îmbucurător faptul că aceștia au apreciat desfășurarea dezbaterilor, precum și întrebările care le-au fost adresate invitaților. Totodată, au rămas oarecum contrariați de refuzul unor candidați de a profita de ocazia de a-și expune programul și punctul de vedere asupra unor subiecte de actualitate pe platforma oferită de EXPRESUL.

Probabil, mai e nevoie de timp, pentru ca și concurenții electorali să conștientizeze faptul că merită să participe la orice fel de dezbateri electorale. Important e faptul că aceste dezbateri au fost pentru jurnaliștii din afara Chișinăului o experiență foarte bună. Urmează ca la următoarele alegeri, deja locale, să fie puse în practică toate cunoștințele obținute. În opinia mea, pentru presa regională anume alegerile locale vor fi testul de bază și în ceea ce privește organizarea de dezbateri, și în ceea ce privește elaborarea profilurilor fiecărui candidat în parte.

Postăm sau nu publicitate electorală?

În ultima perioadă, se discută tot mai intens dacă trebuie să postăm în ziarele noastre publicitate electorală și sau nu?
”Ziarul de Gardă”, spre exemplu, a anunțat în campania electorală recentă că nu va accepta publicitate electorală plătită din bani acumulați ilegal. Un gest care merită toate aplauzele, dar care, după mine, este aproape imposibil de urmat pentru toate redacțiile.

Trebuie să recunoaștem că pentru multe publicații periodice, mai ales regionale, banii proveniți din publicitatea electorală reprezintă o salvare. Nu vreau să spun că acestea ar renunța la principiile și valorile, pe care le promovează cu atâta ardoare orice publicație neafiliată politic, dar, într-un fel, ele trec cumva pe planul secund.  

În orice caz, nu cred că s-ar găsi mulți editori la ora actuală, care să dea cu piciorul în acești bani. Asta, pentru că o bună parte din ziarele regionale se confruntă în permanență cu probleme financiare, căci costul unui abonament este relativ mic, iar publicitatea - tot mai puțină. În plus, odată cu dezvoltarea presei online, scad tirajele, ceea ce duce inevitabil și la o scădere a venitului.

O soluție ar fi, după mine, adoptarea unei atitudini intransigente față de toți cei care sunt certați cu legea, care nu pot dovedi sursa banilor și bogățiilor acumulate, pentru care traseismul politic a devenit o normă.

Cineva ar putea zice că, dacă vom critica politicienii, eventualii concurenți electorali, aceștia, la rândul lor, vor încerca să pedepsească sursa media respectivă prin refuzul de a-i mai oferi publicitate, inclusiv electorală. 
Sigur că există și un astfel de risc. Totuși, consider că imparțialitatea, onestitatea și corectitudinea în raport cu absolut toți concurenții electorali va duce, în cele din urmă, la creșterea încrederii din partea acestora și, implicit, la o relație civilizată, bazată pe principiile democrației pe care ne-o dorim cu toții. Astfel, vom avea de câștigat cu toții.

De trei ori mai puțini doritori de a plasa publicitate electorală în ziar

În condițiile actuale, când majoritatea formațiunilor politice își au propriile publicații periodice, prin intermediul cărora își fac publicitate, inclusiv electorală, presa neafiliată politic trebuie să-și schimbe comportamentul. E un lucru firesc. Și necesar.

Dacă, în alegerile de acum cinci-zece ani, majoritatea publicaților periodice se limitau doar la oferirea de spațiu pentru publicitatea electorală, iată că, în prezent, lucrurile se schimbă. Sau, mai bine zis, o iau pe făgașul normalității.

E foarte complicat și va mai dura până când presa regională va avea un comportament ideal în campaniile electorale. E nevoie de noi cunoștințe, de experiență, de resurse financiare. Nu mai poți, în anul 2019-2020, să operezi cu metodele de acum un deceniu sau chiar două, când, așa cum am zis deja, așteptai ca o bună parte dintre concurenții electorali să vină cu publicitatea lor electorală, pentru care mai și plăteau bani buni.

Spre exemplu, în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 6 aprilie 2009, la ziarul EXPRESUL, care apăruse pe piața mediatică doar cu o jumătate de an înainte, au venit cu publicitate electorală șase concurenți electorali, iar spațiul oferit în acest scop a fost, per total, în patru ediții, de 11565 cm p. Lucrurile au continuat la fel și în următoarele campanii electorale.

În 2019, însă, a devenit evidentă o altă tendință. Concurenții electorali sunt interesați tot mai puțin de publicitatea în publicațiile periodice. În actuala campanie electorală, la EXPRESUL au venit cu publicitate electorală doar doi concurenți electorali, iar spațiul oferit în acest scop a fost de 5900 cm p. Deci, numărul concurenților electorali dornici să plaseze publicitate electorală în ziar a scăzut de trei ori, iar spațiul oferit s-a micșorat de mai bine de două ori. 

Nu cred că e cazul ca noi, cei din presa regională, să așteptăm că vor solicita mult mai mult spațiu în ziarele noastre concurenții electorali ce se vor implica în alegerile locale. Probabil, majoritatea va utiliza la maximum presa de partid, afișajul stradal, rețelele sociale. Vor merge, așa cum o fac în ultimii ani, din poartă în poartă, din ușă în ușă, pentru a lăsa materialele proprii (pliante, fluturași, calendare de tot felul – toate tipărite pe hârtie de calitate, color). În plus, dat fiind faptul că raioanele, orașele, comunele și satele noastre sunt mici, oamenii se cunosc între ei și, de multe ori, concurenții electorali nu simt necesitatea să apeleze la ziare.

Ce ne-a mai învățat campania electorală

Consider că a venit timpul să punem accentul mai ferm pe dezvoltarea multimedia. Având la dispoziție nu doar un ziar, dar și un site bine pus la punct, și posibilitatea de a realiza emisiuni, spoturi video și audio, cu siguranță vom beneficia și de publicitate electorală, care, vrem noi sau ba, e, de obicei, multă și aduce, așa cum am menționat anterior, și un venit substanțial.

Totodată, consider că orice sursă media din afara Chișinăului, neafiliată politic, trebuie să se specializeze și pe desfășurarea dezbaterilor. Atenție, nu doar în campaniile electorale.
Consider că există în fiecare regiune numeroase probleme și subiecte ce merită și trebuie să fie puse în discuție periodic.

De aceea ne propunem, în lunile ce urmează, să amenajăm la EXPRESUL un mic studio, pentru a putea organiza în mod regulat dezbateri. Astfel, vom obține mai multă experiență, dar și vom crea un public fidel, din rândul oamenilor din partea locului, care-și doresc cât mai multe informații locale.