Ro
En
Рy
Hotărârea instanței, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată a lui Constantin Grigoriță împotriva șefului statului și Aparatului Președintelui, a fost pronunțată de judecătoarea Olga Ionașcu pe 24 iulie 2018, iar hotărârea motivată a apărut pe 20 octombrie 2020. „Eu nu găsesc nicio justificare pentru a aștepta atâta timp. Doi ani și jumătate aproape!”, a comentat juristul Vitalie Zamă pentru Media Azi.
El a precizat că redactarea hotărârii motivate a fost determinată de declararea apelului, care a fost depus de ei încă în anul 2018, după pronunțarea hotărârii. Avocatul a adăugat că magistrații ar risca sancțiuni din partea Consiliului Superior la Magistraturii pentru tergiversarea procesului prin publicarea tardivă a hotărârii motivate.
„CONSTANTIN GRIGORIȚĂ NU S-A IDENTIFICAT CORECT”
Încă în vara anului 2017, Constantin Grigoriță a acționat în instanță Președinția pentru interdicția de a participa la evenimentele organizate de șeful statului. Potrivit fotojurnalistului, ofițerii de la Serviciul de Protecție și Pază de Stat (SPPS) nu i-au permis de patru ori accesul la asemenea întâlniri, fapt pentru care Grigoriță a decis să se adreseze în instanță.
Mai exact, în luna iulie a fost anunțată o conferință de presă la Reședința președintelui, o condiție fiind acreditarea prin e-mail, ceea ce dânsul ar fi făcut, dar nu a primit niciun răspuns. Din alte surse, fotojurnalistul a aflat că va fi organizat transport, iar când a ajuns la autocar, el nu s-a regăsit în listele persoanelor acreditate la eveniment. Potrivit lui, responsabilii de comunicare nu i-au oferit explicații, în timp ce SPPS l-a anunțat că „nu are dreptul să participe, motivul refuzului fiind presupusul comportamentul neadecvat al său”.
Jurnalistul consideră că accesul la astfel de evenimente i-a fost îngrădit pentru întrebările adresate mai devreme lui Igor Dodon, într-o conferință de presă, în legătură cu conflictul din regiunea transnistreană şi relaţia sa cu Federația Rusă: „Cum președintele țării poate să meargă să-și ceară scuze de la cel care ne-a agresat? Au împușcat cu tehnică grea. Cu tancuri, trei tancuri. Eu am fost acolo şi am văzut cu ochii mei. Nu am împușcat eu. Cum un președinte poate să-și ceară scuze de la agresor?”, l-a întrebat acesta pe Igor Dodon. După acea conferință de presă, jurnalistul nu a mai fost lăsat să participe la următoarele evenimente organizate de Președinție.
Potrivit hotărârii motivate, pretențiile formulate de Constantin Grigoriță sunt neîntemeiate inclusiv pentru că, potrivit legislației, jurnalistul ar trebui să se adreseze către Președinție pentru acreditare nu în calitate de persoană fizică, ci prin intermediul agenţiei de presă al cărei membru este, iar „la scrisoarea electronică nefiind anexat nici un act care să dovedească apartenența reclamantului la o anumită entitate juridică cu drept de a solicita acreditarea, fapt ce denotă că Constantin Grigoriță nu s-a identificat corect”. Potrivit instanței, procedura de acreditare necesită şi verificarea persoanei, condiţie impusă de către Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, care asigură securitatea preşedintelui.
Instanța a considerat că, prin faptul că jurnalistul nu a fost primit la întâlnirea inițiată de șeful statului, „din motive evidente, inclusiv şi de securitate, nu reprezintă o încălcare a dreptului de acces la informație”. Potrivit documentului, avocatul Vitalie Zama a menționat că, în cadrul conferinței de presă, jurnalistul urma să realizeze fotografii și să adreseze întrebări or, „fotografiile, întrebările și răspunsurile, în opinia sa, sunt exact informațiile accesul la care i-a fost încălcat”. Instanța a apreciat însă critic afirmaţiile apărătorului, deoarece, în viziunea magistraților, atât pozele nerealizate, cât și întrebările ce urmau a fi adresate președintelui „nu constituie informații oficiale în sensul legii privind accesul la informație”. În hotărâre se mai menționează că doritorii de a urmări conferința de presă puteau să o facă și prin intermediul transmisiunii online.
ACREDITAREA JURNALISTULUI VERSUS ÎNCREDEREA AUTORITĂȚILOR
În documentul publicat este redată și poziția reprezentantului Aparatului Președintelui, Anatol Ciobanu, care susține că solicitarea lui Grigoriță nu reprezintă în sine o cerere privind accesul la informație, ci mai degrabă „o manifestare de voinţă de a participa la un eveniment”. „În context, reprezentantul pârâtului a reliefat că semnificaţia cuvântului «a acredita» înseamnă a acorda încredere cuiva, astfel încât acordarea încrederii prezintă un drept şi nu o obligaţie a autorităţii publice, menționând că practicile internaţionale în acest domeniu nu exclud posibilitatea de a refuza acreditarea atunci când instituţiile nu dispun de spaţii pentru participarea tuturor doritorilor, precum şi din motive de securitate”, scrie în documentul instanței.
Constantin Grigoriță a depus plângerea împotriva Președinției la 29 august 2017, iar printr-o încheiere din 30 august cererea a fost respinsă.
Peste două săptămâni, Curtea de Apel Chișinău a admis recursul declarat de Grigoriță, a casat încheierea primei instanțe și a remis pricina în instanța de fond. În septembrie 2017, Grigoriță a mai depus o cerere de chemare în judecată împotriva Aparatului Președintelui, privind apărarea dreptului de acces la informație. După mai multe amânări, prin încheierea din 11 ianuarie 2018, s-a dispus conexarea celor două dosare, iar pe 24 iulie 2018, Judecătoria Chișinău a respins cererea ca fiind neîntemeiată.
Sursa foto: ConstantinGrigoriță / Facebook
