Anul 2020, pentru mass-media din Moldova: CA în rol de „cenzor”, site-uri blocate de SIS și inaplicabilitatea legii privind accesul la informație

SITE-URI BLOCATE PENTRU FALSURI DESPRE COVID-19

În luna martie, la scurt timp după debutul pandemiei de coronavirus, Serviciul de Informație și Securitate a anunțat că a blocat zeci de site-uri (1, 2, 3) anonime pentru că ar fi răspândit informații false cu privire la Covid-19. Sistarea portalurilor care ar distribui preponderent falsuri a fost făcută în contextul declarării stării de urgență în legătură cu răspândirea noului virus. În context, organizațiile neguvernamentale de media au cerut autorităților să nu admită abuzuri împotriva libertății de exprimare și aplicarea unor restricții disproporționate, motivate de condițiile speciale ale stării de urgență.

De altfel,  RISE Moldova scria într-o investigație că SIS a inițiat demersuri către Ministerul Justiţiei în sensul modificării Codului contravențional cu scopul de a institui un sistem de penalizare pentru răspândirea cu bună știință a știrilor false. Totodată, Ministerul Justiției a anunțat că elaborează un proiect ce ar viza răspândirea informațiilor false ce afectează securitatea națională. Până în prezent,  conceptul nu a fost însă prezentat publicului.

Citiți la subiect comentariul antreprenorului IT Vitalie Eșanu despre metodele prin care un site poate fi „blocat” și cum poate fi simplu „deblocat” și cel al juristei Tatiana Puiu despre „combaterea știrilor false de către stat, între cenzură și respectarea dreptului omului”. 

EXTINDEREA TERMENULUI PENTRU RĂSPUNSURI LA SOLICITĂRILE DE INFORMAȚIE

Odată cu declanșarea pandemiei de Covid-19, Republica Moldova, alături de alte guverne ale lumii, a luat decizia de a limita accesul la informație pentru jurnaliști, inclusiv prin prelungirea termenelor de răspuns la solicitările acestora pe subiecte de interes public. În Moldova, perioada a fost extinsă de la 15, la 45 de zile.

Această decizie i-a indignat pe unii jurnaliști. Lilia Zaharia, bunăoară, menționa atunci pentru Media Azi că, din cauza extinderii termenului de satisfacere a cererilor, suferă atât jurnaliștii, cât și cetățenii care vor să primească informații actualizate.  

Reprezentanții Guvernului argumentau, într-un răspuns pentru Media Azi, că accesul la informațiile de interes public în perioada stării de urgență nu a fost afectat, iar triplarea termenului de examinare a solicitărilor - de la 15, la 45 de zile - a fost justificată în contextul pandemiei. 

Jurista Tatiana Puiu afirma atunci că deși dreptul de acces la informație „nu este unul absolut și poate fi limitat pe perioada stării de urgență”, restricțiile respective trebuie să fie proporționale interesului cetățenilor. 

Avocatul poporului, Mihail Cotorobai, a solicitat, la rândul său, Comisiei pentru Situații Excepționale excluderea prevederii prin care a fost triplat termenul pentru răspuns la solicitările de informații de interes public pe perioada stării de urgență.

FĂRĂ ZIARE PE TIMP DE PANDEMIE

În contextul pandemiei, spre sfârșitul lunii martie, redacțiile mai multor publicații periodice au anunțat că serviciile poștale au fost sistate pe un termen nedeterminat de către operatorul național Poșta Moldovei. Instituțiile media susțin că au fost anunțate despre acest fapt printr-o scrisoare oficială, în care se explica că, totuși, poștașii vor continua să distribuie cetățenilor pensiile și alte prestații sociale. În scrisoare, directorul general interimar al Poșta Moldovei, Vitalie Zaharia, a invocat regimul special de muncă introdus în instituție pentru protecția angajaților pe perioada stării de urgență, precizând că poșta va presta „doar servicii de necesitate stringentă”. 

După ce decizia privind sistarea temporară a serviciului a stârnit nemulțumiri în rândul mai multor instituții media, la o săptămână, administrația Poștei Moldovei a anunțat că a reluat distribuția ziarelor și revistelor. 

DECIZII „LA LIMITA CENZURII”

Și autoritatea de reglementare a audiovizualului s-a remarcat în această perioadă prin mai multe inițiative. În unul din cazuri, Consiliul Audiovizualului (CA) a încercat, printr-o dispoziție, să „dicteze” jurnaliștilor de televiziune și radio cum ar trebui să informeze despre evoluția pandemiei. Ex-președintele Consiliului Audiovizualului, Dragoș Vicol, a emis la sfârșitul lunii martie o dispoziție, calificată de mai mulți reprezentanți mass-media drept una „la limita cenzurii”, despre modul în care radiodifuzorii ar fi trebuit să informeze la subiect. În document, Vicol menționa că jurnaliștii ar trebui să apeleze doar la „opinii avizate” în materialele lor. Dispoziția îi  obliga pe jurnaliștii posturilor de televiziune și radio să renunțe, pe perioada stării de urgență, la „enunțarea și favorizarea neavizată a propriei opinii” în abordarea subiectelor despre pandemia de coronavirus și să includă obligatoriu poziția autorităților în produsele difuzate. Dragoș Vicol și-a justificat gestul prin faptul că ar fi dorit să oprească dezinformările la subiect și să diminueze impactul negativ al informațiilor false despre coronavirus.

Inițiativa a stârnit un val de critici în rândul jurnaliștilor și   reprezentanților societății civile, unii dintre care i-au solicitat și demisia. Ex-președintele CA a anulat însă dispoziția, după criticile aduse de fostul șef al statului, Igor Dodon, fiind emisă o altă decizie în care nu se mai regăseau prevederile cu privire la invocarea doar a „opiniilor avizate” la subiect.

DEZBATERI ELECTORALE, DOAR LA POSTUL PUBLIC

Și în contextul electoral, propunerea CA privind organizarea dezbaterilor electorale pentru alegerile prezidențiale să fie făcute doar de postul public de televiziune Moldova 1 şi retransmise obligatoriu în direct de ceilalți radiodifuzori, a fost criticată de unii jurnaliști și reprezentanți ai societății civile. Bunăoară, ulterior, Comisia Electorală Centrală a modificat propunerea și a decis că televiziunile au dreptul să aleagă fie să organizeze propriile dezbateri, fie să le retransmită pe cele ale postului public.

Totodată, cercetătoare media Aneta Gonța a analizat problema și din alt punct de vedere și anume: de ce organizarea dezbaterilor de către furnizorul public poate fi o idee bună?

LEGEA PRIVIND ACCESUL LA INFORMAȚIE, SUB RISCUL DE A DEVENI INAPLICABILĂ

Unii juriști afirmau în acea perioadă că constatările magistraților sunt „periculoase și ar putea impune și mai multe obstacole în obținerea informațiilor de interes public”.