Serviciul Fiscal e emis un refuz, motivându-și decizia prin faptul că legea permitea furnizarea unor astfel de informații doar la solicitarea Agenției Naționale de Integritate, Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și a subiecților declarării voluntare. Asociația a contestat refuzul instituției în instanță.
Inițial, în timpul examinării în fond, Curtea Constituțională a declarat drept neconstituțională prevederea care enumera entitățile ce puteau avea acces la astfel de date, după ce a fost sesizată de magistrați la solicitarea organizației obștești. Prin urmare, mass-media și publicul larg puteau afla beneficiarii „amnistiei fiscale”.
Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a admis parțial cererea asociației, fiind respinsă însă solicitarea de prezentare a numelor celor care au declarat voluntar bunurile și celor care au beneficiat de stimulările fiscale.
A DOUA SESIZARE
Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Chișinău, fiind sesizată din nou Curtea Constituțională, de această dată pe un șir de articole din Legea privind accesul la informație care, în viziunea lui Vitalie Zamă, sunt în contradicție cu Constituția. În opinia apărătorului, prevederile îngrădesc accesul la informația de interes public care nu este confidențială și nu constituie un secret de stat.
Magistrații CC au însă o altă opinie, menționând că autoritățile și instituțiile publice care furnizează informațiile atribuite datelor cu caracter personal sunt obligate să creeze condiții care ar asigura protecția acestor date, iar respingerea solicitării de a furniza datele cu caracter personal trebuie să fie proporțională și justificată prin scopurile legitime.
În hotărârea de astăzi, Înalta Curte amintește că, la respingerea solicitărilor de informație cu caracter personal, trebuie să se țină cont de principiile stabilite în decizia anterioară, din decembrie 2019. Mai exact, „la examinarea cauzelor privind accesul la informații referitoare la executarea Legii privind declararea voluntară și stimularea fiscală, Serviciul Fiscal de Stat și, după caz, instanțele judecătorești vor pune în balanță drepturile concurente - accesul la informație versus viața privată -, având în vedere contribuția informației solicitate la o dezbatere de interes public; gradul de notorietate a persoanei/persoanelor afectate de informația solicitată; conținutul, forma și consecințele publicării informației; alte criterii relevante pentru cazul pe care îl examinează”.
EXERCIȚIU DE BALANSARE A DREPTURILOR CONCURENTE
„Pe de o parte, s-a respins sesizarea, dar s-au reiterat și niște principii care ar obliga instanțele naționale să efectueze acest exercițiu de balansare a drepturilor concurente, conflictuale. În caz contrar, ne-am putea trezi cu condamnări la CEDO. Acesta este mesajul indirect, printre rânduri, pe care îl citesc din hotărârea integrală”, a comentat Vitalie Zama pentru Media Azi.
Legea privind declararea voluntară și stimularea fiscală a fost adoptată pe 27 iulie 2018 și a intrat în vigoare la data de 17 august. Declararea voluntară a bunurilor s-a încheiat la 1 februarie 2019. Supranumită „Legea amnistiei fiscale”, aceasta prevede posibilitatea declarării acelor bunuri și surse financiare care nu au fost declarate și, respectiv, impozitate anterior, astfel fiind posibilă legalizarea lor.
Sursa foto: privesc.eu