Conform proiectului, Legea cu privire la libertatea de exprimare ar putea fi completată în partea ce ține de restrângerea libertății de exprimare cu următorul text: „...se interzice răspândirea şi/sau utilizarea în public a simbolurilor fasciste, rasiste ori xenofobe, propagarea şi/sau utilizarea în scopuri politice a simbolurilor fasciste, precum şi promovarea ideologiilor fasciste, rasiste ori xenofobe şi/sau negarea Holocaustului, acţiuni care se sancţionează în conformitate cu legislaţia în vigoare”.
Autorii documentului precizează că prin Holocaust se are în vedere „persecuţia sistematică sprijinită de stat, anihilarea şi exterminarea unui număr mare de membri ai comunităţii evreieşti de către Germania nazistă, precum şi de aliaţii şi colaboratorii săi din perioada 1933-1945”.
Proiectul de lege conține și pedepse pentru încălcarea interdicțiilor. De exemplu, pentru negarea sau contestarea în public a Holocaustului ori a efectelor acestuia se prevăd până la cinci ani de închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la cinci ani, iar constituirea, aderarea sau sprijinirea organizaţiilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob va fi pedepsită cu închisoare de până la zece ani.
Proiectul, înregistrat încă în iunie anul trecut, a stârnit mai multe dezbateri în rândul deputaților. Virgiliu Pîslariuc din fracțiunea Platformei Acțiune și Solidaritate a menționat că din documentul prezentat nu este clar cine este agentul contestator în privința faptelor descrise. „Sunt niște pedepse destul de grave ceea ce poate fi explicabil, dar vă dați seama că în condițiile în care Justiția, cum este ea la noi, și un sistem politic când acuzațiile de acest gen pot fi aruncate foarte lejer - cine constată [încălcările -n.r.]?”, a întrebat deputatul.
Nichita Țurcan, unul dintre autorii proiectului, a răspuns că Poliția ar putea fi responsabilă de acest aspect, în timp ce un alt coautor al inițiativei, Vasile Bolea, susține că organul de urmărire penală - Procuratura.
Virgiliu Pâslariuc a avut obiecții și la capitolul definirii simbolurilor din proiect, menționând că secera și ciocanul a fost la fel un simbol utilizat de fasciști. „Cred că nu știți ce e fascism”, i-a replicat Nichita Țurcan.
În cadrul dezbaterilor, parlamentarul Iurie Reniță a menționat că deputații, pe lângă cele menționate în proiect, ar trebui să condamne și „actele comise de regimul comunist-stalinist”. „Mesajul principal pe care îl transmiteți dumneavoastră nu este complet. Noi omitem o parte extraordinar de importantă care a afectat cetățenii sovietici și post-sovietici și care persistă și astăzi – cu deportările, cu exterminarea. Omițând acest fapt, noi nu spunem adevărul”, a menționat Iurie Reniță și a pledat pentru retragerea proiectului. Colega acestuia, Maria Ciobanu, i-a dat dreptate, adăugând că în proiect trebuia inclusă și „panglica Sf. Gheorghe”, iar „instituțiile media de expresie rusească, de propagandă, care pun în pericol securitatea statului Republica Moldova, de asemenea să fie incluse aici și pedepsite la fel”.
„Noi am venit cu un proiect privind condamnarea Holocaustului, dar aici, în plenul Parlamentului, noi vedem că se condamnă un proiect de condamnare a Holocaustului”, a afirmat Vasile Bolea și a promis că toate obiecțiile vor fi luate în considerare.