You are here

Publicitatea electorală în mass-media: a lua sau nu bani de la candidați vizați în dosare penale?

20 May 2021
621 reads
La mijlocul lunii mai, săptămânalul de investigație Ziarul de Gardă a anunțat că, în campania electorală pentru alegerile parlamentare anticipate, nu va oferi spațiu publicitar concurenților cu probleme penale. Explicația oferită de jurnaliștii publicației este că vor să-i lipsească pe acești candidați de o platformă unde să-și facă imagine. Ziarul de Garda a invitat și alte redacții să le urmeze exemplul. În timp ce unele instituții media susțin că fac la fel, reprezentanți ai televiziunilor și posturilor de radio afirmă că nu-și pot permite „un astfel de lux” pentru că sunt obligați prin lege să ofere spațiu publicitar egal tuturor candidaților.
 
În declarația prin care anunță că refuză publicitatea de la politicieni cu problemele penale, Ziarul de Gardă a publicat și un regulament de care se va conduce în campania electorală. Potrivit documentului, publicația va accepta reclamă doar de la actorii politici fără condamnări sau dosare penale, referindu-se în mod special la liderii formațiunilor politice.
 
Potrivit directoarei ZdG, Alina Radu, ideea de a limita spațiul publicitar în campania electorală a apărut după ce, recent, partide politice conduse de președinți cu probleme de integritate au solicitat ofertele publicației pentru reclamă. „Regula spune să le oferim tuturor concurenților condiții egale, dar concluzia noastră, după mulți ani, e că, de fapt, cei onești nu prea au bani, dar cei corupți fură din banii publici și apoi împart și la presă sa să-și facă imagine. Asta ne-a părut injust și în contradicție cu valorile noastre”, argumentează Alina Radu.
 
Regulile anunțate de ZdG vizează toate produsele publicației, iar redacția va bloca inclusiv publicitatea de la Google Ads cu conținut electoral.
 
Echipa ZdG a invitat și alte redacții „să nu contribuie la lustruirea artificială a imaginii celor care au dosare penale, chiar dacă banii sunt extrem de necesari pentru funcționarea mass-media”.
 
Am abordat ideea propusă de ZdG și cu alți manageri din presă. Jurnaliștii portalului Moldova.org spun că nu mai publică publicitate electorală de mai mulți ani. „Cu mai mult timp în urmă, am decis să nu dăm deloc publicitate electorală pentru că primeam oferta doar de la un partid și am refuzat-o, ca să nu fim o platforma electorală”, afirmă directoarea executivă a instituției, Ana Gherciu. Ea a precizat că regula este valabilă atât în perioadele electorale, cât și în cele de după alegeri.
 
ALTE REGULI PENTRU AUDIOVIZUAL
 
Și administrația postului de televiziune TV8 susține că se conduce de acest principiu, însă în perioadele din afara electoralei. „În campanie, lucrurile se schimbă - suntem obligați să oferim publicitate tuturor candidaților, deci marja de manevră este foarte mică”, spune Mariana Rață, cofondatoarea TV8, făcând trimitere la Regulamentul de reflectare a campaniei electorale aprobat de Comisia Electorală Centrală.
 
Potrivit Regulamentului privind reflectarea campaniei electorale în alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, furnizorii de servicii media sunt obligați să creeze „tuturor concurenților electorali condiții egale la procurarea timpilor de antenă, inclusiv prin stabilirea tarifelor egale”.
 
„Mi-ar fi greu să răspund ce am fi făcut în perioadele electorale dacă nu ar fi existat această obligație pentru că campania electorală este unul dintre prilejurile în care televiziunile și mass-media câștigă legal bani pentru existență, pentru a-și putea acoperi cheltuielile. Acest principiu, de a oferi timpi tuturor, mi se pare echitabil. În campanie electorală este corect să dai șanse egale. În plus, cum probezi lipsa de integritate a unei persoane? În baza unei investigații jurnalistice sau în baza unei hotărâri de judecată? Și dacă hotărârea lipsește, dar oamenii înțeleg foarte bine că persoanele nu sunt integre? E un băț cu două capete”, adaugă Mariana Rață.
 
Și redactora-șefă de la postul local Bas TV din Basarabeasca, Ludmila Topal, invocă prevederile regulamentului. Jurnalista afirmă însă că ar susține o eventuală hotărâre a autorităților privind interzicerea participării în competițiile electorale a persoanelor vizate în dosare penale. „O astfel de decizie poate fi luată doar în condițiile în care sistemul de justiție din Republica Moldova va funcționa ca la carte”, adaugă Ludmila Topal.
 
Jurnalista a precizat că în campania electorală din această vară, postul de televiziune Bas TV și postul de radio Bas FM sunt gata să difuzeze publicitatea politică a tuturor candidaților, în conformitate cu Declarația privind politica editorială a furnizorilor de servicii media. „Asta nu exclude însă faptul că noi vom difuza, în același timp, și dezbateri politice, materiale analitice, rapoarte financiare, știri care îi vor ajuta pe telespectatori și radioascultători să facă o alegere conștientă”, conchide Ludmila Topal.
 
PUBLICITATEA, MIJLOC DE INFORMARE A PUBLICULUI?

Președinta Centrului pentru Jurnalism Independent din România, Ioana Avadani, spunea în cadrul unei emisiuni Media Azi, difuzată în preajma alegerilor prezidențiale din 2020, că problema acordării spațiului publicitar pentru persoane cu probleme de integritate ar trebui abordată prin prisma mai multor principii, printre care informarea corectă a publicului și responsabilitatea editorială. „Publicitatea electorală tot este o formă de a informa publicul. Nu o facem de dragul candidatului, o facem de dragul celui care ne citește ziarul sau ne citește publicația online ca să afle care este oferta electorală de pe piață și să-și poată face o opinie, să ia o decizie informată. În principiu, ar trebui să acceptăm publicitatea de la toată lumea pentru că doar așa cititorul nostru va fi informat despre întreaga ofertă de pe piața electorală”, spunea Ioana Avadani.

În ceea ce privește responsabilitatea editorială, reprezentanta CJI din România a menționat că jurnaliștii ar trebui să fie atenți la „publicitatea electorală mincinoasă”.

Regulamentul privind reflectarea campaniei electorale în alegerile parlamentare anticipate prevede că publicitatea electorală contra plată se va face la posturile de radio şi televiziune în baza contractelor încheiate între părţi. Potrivit documentului, tariful perceput de mijloacele de informare în masă şi/sau agenţiile de publicitate pentru plasarea publicităţii electorale contra plată nu poate depăşi tariful pentru publicitate comercială percepută în perioada preelectorală. Achitarea pentru difuzarea publicității se face în avans, exclusiv din fondul electoral al concurentului electoral, din mijloacele financiare declarate. Publicitatea electorală nu poate fi inclusă în programele de ştiri, emisiuni sportive, emisiuni pentru copii, emisiuni cu tematică religioasă.