Ro
En
Рy
Odată cu lansarea campaniei electorale pentru scrutinul parlamentar anticipat, valabilă pentru concurenții înregistrați, Ombudsmana a îndemnat mass-media și concurenții electorali să desfășoare o campanie „corectă și democratică”. „Apreciind drept foarte important rolul mass-media în campania electorală, Avocata poporului cheamă reprezentanții presei la corectitudine și imparțialitate, respectarea normelor legale, a deontologiei profesionale și pluralismului de opinie. Jurnaliștii sunt îndemnați să aibă o conduită decentă, să nu facă partizanat politic în favoarea unor concurenți electorali și să nu distribuie mesajele cu discurs de ură, discriminare”, susține Maia Bănărescu.
Potrivit ei, scrutinele anterioare au arătat că, deseori, în competiția electorală „au fost încălcate drepturile omului, ignorate cu brutalitate regulile de joc, pentru obținerea cu orice preț a voturilor alegătorilor, prin manipulare, hărțuirea oponenților, distribuirea de falsuri, promovarea unor mesaje xenofobe, rasiste, homofobe, cu discurs discriminatoriu și de ură”.
Avocata poporului cheamă concurenții electorali să adopte un comportament civilizat, bazat pe respect față de drepturile omului și demnitatea umană, iar partidele participante să semneze un cod de conduită privind modul de desfășurare și reflectare a campaniei electorale, care să fie în continuare respectat de către aceștia. „Împărțirea societății în «ai noștri» și «ai voștri» sau «alții» / «străinii» creează imaginea de dușman, exploatează stereotipurile și prejudecățile, apelând la cele mai primitive laturi ale ființei umane”, adaugă Maia Bănărescu.
În mod special, ea se referă la neadmiterea utilizării imaginii minorilor în scopuri electorale.
Avocata poporului a menționat că instituția Ombudsmanului va monitoriza campania electorală și desfășurarea scrutinului parlamentar, iar constatările generale se vor regăsi în raportul său privind respectarea drepturilor și libertățile fundamentale ale omului în anul 2021.
PROMO-LEX: PRESA, UNA DINTRE PRINCIPALELE SURSE DE RĂSPÂNDIRE A DISCURSULUI DE URĂ
Conform monitorizării Asociației Promo-Lex, desfășurată în perioada campaniei electorale din toamna anului 2020, pentru alegerile prezidențiale, instituțiile mass-media rămân una dintre sursele principale de răspândire a discursului de ură și instigare la discriminare. Organizația a identificat 133 de cazuri generate de mass-media din 448 de cazuri identificate în total, în context electoral, ceea ce constituie circa 30%. Acestea au fost generate de jurnaliști, autorii de articole și instituțiile media.
„Nu am înțeles niciodată de ce unele instituții media invită în cadrul emisiunilor, dezbaterilor TV oameni care știu că generează cazuri de discurs de ură, oameni care nu mai fac parte neapărat din procesul decizional, din Parlament sau din alte instituții, dar pentru audiență ei preferă să-i invite”, se arăta nedumerită autoarea cercetării, Irina Corobcenco.
Potrivit ei, discursul de ură sau instigarea la discriminare de la posturile TV atrage atenția asupra a două aspecte: nivelul de pregătire a jurnaliștilor, în special a moderatorilor, în vederea prevenirii manifestărilor intolerante în cadrul emisiunilor sau reportajelor TV, și autoreglementarea instituțiilor media cu privire la discursul de ură.
