Ro
En
Рy31 May 2021
951 reads
În luna aprilie, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a adoptat cel puțin două decizii în favoarea instituțiilor de stat cu privire la refuzul de a oferi informații de interes public, solicitate de o organizație obștească. În ambele cazuri, judecătorii CSJ au declarat inadmisibile recursurile depuse de avocații asociației Juriștii pentru Drepturile Omului împotriva deciziilor instanțelor de apel, prin care nu le-au fost acordate datele solicitate de la instituțiile de stat ori informațiile le-au fost furnizate parțial.
Într-un caz, este vorba de informații solicitate de la Agenția Relații Funciare și Cadastru (ARFC), care nu au fost furnizate din motiv că ar fi date atribuite la secret de stat. Cel de-al doilea vizează informațiile deținute de Serviciul Fiscal de Stat (FISC) cu privire la beneficiarii legii cunoscute drept „amnistia fiscală”.
„SECRETELE” DE LA CADASTRU
La începutul lunii septembrie 2017, asociația Juriștii pentru Drepturile Omului a solicitat de la Cadastru date cu privire la categoriile de informații atribuite la secret de stat de care dispune ARFC; lista funcțiilor angajaților din cadrul ARFC, cărora urmează să li se perfecteze dreptul de acces la secretul de stat; lista angajaților care au fost trași la răspundere pentru încălcarea legislației cu privire la secretul de stat, în perioada 2012 - 2017, cu indicarea rezultatului final al procedurilor inițiate.
ARFC a refuzat să elibereze informațiile solicitate, invocând că acestea se încadrează la categoria secretului de stat. În luna octombrie a aceluiași an, asociația a contestat răspunsul ARFC, a solicitat constatarea încălcării dreptului de acces la informația și a cerut obligarea funcționarilor să răspundă pozitiv la solicitare.
Analizând cererea juriștilor organizației, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a atras în proces și Serviciul de Informații și Securitate (SIS), în calitate de autoritate publică competentă, iar în 2019 a constatat încălcarea dreptului de acces la informație. Magistrații au obligat ARFC să furnizeze informația solicitată.
SIS a depus însă apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea deciziei pe motiv că judecătoria „a interpretat eronat prevederile Legii privind accesul la informație și anume ceea ce ține de constatarea caracterului secret a informațiilor solicitate de asociația obștească”. Curtea de Apel Chișinău i-a dat dreptate, iar avocatul Vasilii Ciuperca a declarat recurs la CSJ, considerând decizia Curții de Apel drept ilegală. „Orice restricţie în exercitarea dreptului de acces la informaţie urmează a fi reglementată în mod accesibil, clar şi previzibil, printr-o lege organică, fapt care în speţă lipseşte cu desăvârșire”, și-a motivat apărătorul solicitarea.
Printr-o încheiere irevocabilă din 26 mai, CSJ a declarat recursul drept inadmisibil. Completul CSJ - Tamara Chișcă-Doneva, Victor Burduh și Nicolae Craiu - a argumentat printre altele că „pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată”. „În acest sens, CtEDO, în jurisprudența sa constantă, statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut”, se mai spune în decizia Curții Supreme.
UNELE DATE ALE FISC RĂMÂN SUB LACĂTUL INSTITUȚIEI
Cu o săptămână mai devreme, CSJ s-a pronunțat pe un alt caz legat de accesul la informație. Mai exact, în octombrie 2018, organizația neguvernamentală a cerut de la FISC numele persoanelor care și-au declarat voluntar bunurile în perioada 17 august – 10 octombrie 2018, conform Legii privind declararea voluntară şi stimularea fiscală; valoarea bunurilor declarate voluntar de cetățenii respectivi și suma totală a taxei de declarare voluntară a bunurilor, încasată la bugetul de stat.
FISC a emis un refuz, spunând că datele pot fi furnizate doar la solicitarea Autorității Naționale de Integritate, a Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și a subiectului declarării voluntare.
Și de această dată, reprezentanții Juriștii pentru Drepturile Omului au mers în instanță. În cadrul judecării cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate a articolului din legea cu pricina, iar prin hotărârea Curții Constituționale (CC) a fost declarat neconstituțional articolul.Totodată, CC a hotărât că, la examinarea cauzelor privind accesul la informație referitoare la legea vizată, FISC și, după caz, instanțele judecătorești, vor pune în balanță drepturile concurente, dacă va fi necesar, având în vedere următoarele criterii: contribuția informației solicitate la o dezbatere de interes public; gradul de notorietate a persoanelor afectate de informația solicitată; conținutul, forma și consecințele publicării informației; alte criterii relevante pentru cazul pe care îl examinează.
Ulterior, printr-o hotărâre din 26 februarie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a admis parțial acțiunea depusă de către asociație, iar FISC a fost obligat să furnizeze datele cu privire la valoarea bunurilor declarate de persoane fizice și suma totală a taxei de declarare voluntară a bunurilor, încasată la buget. După examinare în apel, pe 10 februarie 2021 Curtea de Apel Chișinău a respins recursul. Instanţa a constatat că informațiile solicitate de juriști, cu privire la lista nominală a persoanelor, cad sub protecția datelor cu caracter personal.
Asociația, reprezentată de avocatul Vitalie Zama, a depus recurs la CSJ. În motivarea sa, Vitalie Zama a scris că interesul public al informațiilor solicitate de la FISC se argumentează prin faptul că beneficiarii prevederilor contestate sunt persoanele „care au încălcat prevederile legale existente naționale, obținând ilegal foloase financiare şi materiale, avantaje competiționale prin neachitarea obligațiunilor fiscale în termen”. Un alt argument al apărătorului ține de faptul că „legea a fost criticată dur atât de societatea civilă, cât şi de structurile financiare internaționale precum FMI, Banca Mondială,Ambasada SUA şi reprezentanța UE, Moneyval”, dar și că amnistia ar fi un mijloc de legalizare a miliardelor furate din băncile moldovenești.
Printr-o încheiere din 19 mai, CSJ a declarat recursul drept inadmisibil. Cauza a fost examinată de Maria Chervas, Nina Vascan și Victor Burduh.
Într-un caz, este vorba de informații solicitate de la Agenția Relații Funciare și Cadastru (ARFC), care nu au fost furnizate din motiv că ar fi date atribuite la secret de stat. Cel de-al doilea vizează informațiile deținute de Serviciul Fiscal de Stat (FISC) cu privire la beneficiarii legii cunoscute drept „amnistia fiscală”.
„SECRETELE” DE LA CADASTRU
La începutul lunii septembrie 2017, asociația Juriștii pentru Drepturile Omului a solicitat de la Cadastru date cu privire la categoriile de informații atribuite la secret de stat de care dispune ARFC; lista funcțiilor angajaților din cadrul ARFC, cărora urmează să li se perfecteze dreptul de acces la secretul de stat; lista angajaților care au fost trași la răspundere pentru încălcarea legislației cu privire la secretul de stat, în perioada 2012 - 2017, cu indicarea rezultatului final al procedurilor inițiate.
ARFC a refuzat să elibereze informațiile solicitate, invocând că acestea se încadrează la categoria secretului de stat. În luna octombrie a aceluiași an, asociația a contestat răspunsul ARFC, a solicitat constatarea încălcării dreptului de acces la informația și a cerut obligarea funcționarilor să răspundă pozitiv la solicitare.
Analizând cererea juriștilor organizației, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a atras în proces și Serviciul de Informații și Securitate (SIS), în calitate de autoritate publică competentă, iar în 2019 a constatat încălcarea dreptului de acces la informație. Magistrații au obligat ARFC să furnizeze informația solicitată.
SIS a depus însă apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea deciziei pe motiv că judecătoria „a interpretat eronat prevederile Legii privind accesul la informație și anume ceea ce ține de constatarea caracterului secret a informațiilor solicitate de asociația obștească”. Curtea de Apel Chișinău i-a dat dreptate, iar avocatul Vasilii Ciuperca a declarat recurs la CSJ, considerând decizia Curții de Apel drept ilegală. „Orice restricţie în exercitarea dreptului de acces la informaţie urmează a fi reglementată în mod accesibil, clar şi previzibil, printr-o lege organică, fapt care în speţă lipseşte cu desăvârșire”, și-a motivat apărătorul solicitarea.
Printr-o încheiere irevocabilă din 26 mai, CSJ a declarat recursul drept inadmisibil. Completul CSJ - Tamara Chișcă-Doneva, Victor Burduh și Nicolae Craiu - a argumentat printre altele că „pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată”. „În acest sens, CtEDO, în jurisprudența sa constantă, statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut”, se mai spune în decizia Curții Supreme.
UNELE DATE ALE FISC RĂMÂN SUB LACĂTUL INSTITUȚIEI
Cu o săptămână mai devreme, CSJ s-a pronunțat pe un alt caz legat de accesul la informație. Mai exact, în octombrie 2018, organizația neguvernamentală a cerut de la FISC numele persoanelor care și-au declarat voluntar bunurile în perioada 17 august – 10 octombrie 2018, conform Legii privind declararea voluntară şi stimularea fiscală; valoarea bunurilor declarate voluntar de cetățenii respectivi și suma totală a taxei de declarare voluntară a bunurilor, încasată la bugetul de stat.
FISC a emis un refuz, spunând că datele pot fi furnizate doar la solicitarea Autorității Naționale de Integritate, a Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și a subiectului declarării voluntare.
Și de această dată, reprezentanții Juriștii pentru Drepturile Omului au mers în instanță. În cadrul judecării cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate a articolului din legea cu pricina, iar prin hotărârea Curții Constituționale (CC) a fost declarat neconstituțional articolul.Totodată, CC a hotărât că, la examinarea cauzelor privind accesul la informație referitoare la legea vizată, FISC și, după caz, instanțele judecătorești, vor pune în balanță drepturile concurente, dacă va fi necesar, având în vedere următoarele criterii: contribuția informației solicitate la o dezbatere de interes public; gradul de notorietate a persoanelor afectate de informația solicitată; conținutul, forma și consecințele publicării informației; alte criterii relevante pentru cazul pe care îl examinează.
Ulterior, printr-o hotărâre din 26 februarie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a admis parțial acțiunea depusă de către asociație, iar FISC a fost obligat să furnizeze datele cu privire la valoarea bunurilor declarate de persoane fizice și suma totală a taxei de declarare voluntară a bunurilor, încasată la buget. După examinare în apel, pe 10 februarie 2021 Curtea de Apel Chișinău a respins recursul. Instanţa a constatat că informațiile solicitate de juriști, cu privire la lista nominală a persoanelor, cad sub protecția datelor cu caracter personal.
Asociația, reprezentată de avocatul Vitalie Zama, a depus recurs la CSJ. În motivarea sa, Vitalie Zama a scris că interesul public al informațiilor solicitate de la FISC se argumentează prin faptul că beneficiarii prevederilor contestate sunt persoanele „care au încălcat prevederile legale existente naționale, obținând ilegal foloase financiare şi materiale, avantaje competiționale prin neachitarea obligațiunilor fiscale în termen”. Un alt argument al apărătorului ține de faptul că „legea a fost criticată dur atât de societatea civilă, cât şi de structurile financiare internaționale precum FMI, Banca Mondială,Ambasada SUA şi reprezentanța UE, Moneyval”, dar și că amnistia ar fi un mijloc de legalizare a miliardelor furate din băncile moldovenești.
Printr-o încheiere din 19 mai, CSJ a declarat recursul drept inadmisibil. Cauza a fost examinată de Maria Chervas, Nina Vascan și Victor Burduh.
Sursa foto: stiri.md
