Ro
En
Рy05 October 2021
1202 reads
Lupta cu răspândirea informațiilor și identităților false în mass-media și pe rețelele sociale trebuie să țină cont de libertatea de exprimare și drepturile jurnaliștilor să semneze articole sub un pseudonim. Este unul dintre aspectele semnalate de reprezentanții societății civile în cadrul dezbaterilor din 5 octombrie privind identificarea mecanismelor practice de contracarare a infracțiunilor de răspândire a informațiilor false în media. La ședință au participat reprezentanții autorităților și asociațiilor obștești din domeniul mass-media.
Președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică a Parlamentului, Lilian Carp, a explicat că dezbaterile au fost organizate cu scopul de a elabora un proiect de lege care să prevadă ajustarea unor viduri legislative ce favorizează utilizarea frauduloasă a identității persoanei fizice sau juridice sau utilizării falsului de identitate cu scopul de a defăima. El a amintit și de unele cazuri când a dorit să tragă la răspundere persoanele care au creat conturi și site-uri false, dar fără succes. „Am trimis scrisori către instituțiile de drept, Procuratură de a lua act referitor la unele site-uri false. Am primit răspunsul că nu există articole în codurile administrativ, penal, contravențional pentru a putea lua o decizie de închidere a acestor conturi false, dar și tragere la răspundere a persoanelor care au fost depistate. Noi am avut o situație când aceste conturi false au fost administrate chiar din clădirea Guvernului”, a amintit Lilian Carp.
Deputatul a prezentat și o notă informativă a Serviciului de Informații și Securitate (SIS), care concluzionează că distribuirea falsurilor are loc de pe conturi false/camuflate prin intermediul rețelelor sociale, iar amplificarea lor are loc în perioada evenimentelor cu impact asupra situației socio-politice: pandemia, campaniile și scrutinele electorale, conflicte internaționale. Potrivit datelor SIS, distribuirea știrilor false în limba română are loc prioritar prin intermediul Facebook și a blogurilor anonime, iar dezinformările în limba rusă sunt distribuite în mare parte prin intermediul canalelor din Telegram. Mai mult, potrivit informațiilor prezentate de deputat, canalele Telegram anonime reprezintă „una dintre vulnerabilitățile pentru care nu există pârghii de sancționare pentru materialele plasate, iar unele date false pe aceste canale pot fi preluate inclusiv de către mass-media, catalogate drept știri și injectate în spațiul informațional”. Blocarea canalelor publice/anonime pe Telegram nu este însă posibilă fără acordul administrației platformei.
Directorul executiv al Asociației Presei Independente, Petru Macovei, a subliniat că legiuitorul trebuie să acționeze atent când abordează astfel de probleme, inclusiv sub aspectul stabilirii intențiilor făptașului. „Legiuitorul trebuie să înțeleagă foarte bine că este hiperimportant să nu loviți în libertatea de exprimare și de a critica, chiar și cu identitate anonimă. Dreptul oricărui jurnalist de a avea un pseudonim este absolut clar și nu poate fi renegat prin nicio lege”, a semnalat Petru Macovei. El a recunoscut cu unele instituții media creează totuși identități false pentru a distribui dezinformare și informații propagandistice.
Veaceslav Soltan, procuror-șef al Secţiei tehnologii informaţionale şi investigaţii ale infracţiunilor în domeniul informaticii în cadrul Procuraturii Generale, a precizat că procurorii au propus încă acum zece ani mai multe modificări la o serie de legi în vederea combaterii infracțiunilor cibernetice. „Din 2010, am propus împreună cu MAI, SIS un pachet mai mare de proiecte de modificare a Codului penal, Codului de procedură penală, Legii privind prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice, aprobată în baza Convenției europene privind criminalitatea informatică și ratificată de Republica Moldova în 2009. Eu sunt membru al acestui comitet și de fiecare dată sunt întrebat cum reacționează Republica Moldova la crimele cibernetice, deoarece problemele abordate astăzi sunt o mică parte din tot spectrul crimelor cibernetice care atentează la securitatea virtuală a țării”, a spus Veaceslav Soltan.
El a menționat că în Republica Moldova operează peste 300 de operatori de Internet și consideră că fiecare furnizor ar trebui să creeze un centru special de reacție la incidente și infracțiuni cibernetice, iar cazurile să fie raportate imediat structurilor de drept.
Lilian Carp a precizat că deputații comisiei de profil vor colecta propunerile ce vor fi recepționate din partea societății civile și instituțiilor de stat pentru a elabora proiecte de legi care vor fi dezbătute ulterior.
Sursa foto: Parlament.md
Președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică a Parlamentului, Lilian Carp, a explicat că dezbaterile au fost organizate cu scopul de a elabora un proiect de lege care să prevadă ajustarea unor viduri legislative ce favorizează utilizarea frauduloasă a identității persoanei fizice sau juridice sau utilizării falsului de identitate cu scopul de a defăima. El a amintit și de unele cazuri când a dorit să tragă la răspundere persoanele care au creat conturi și site-uri false, dar fără succes. „Am trimis scrisori către instituțiile de drept, Procuratură de a lua act referitor la unele site-uri false. Am primit răspunsul că nu există articole în codurile administrativ, penal, contravențional pentru a putea lua o decizie de închidere a acestor conturi false, dar și tragere la răspundere a persoanelor care au fost depistate. Noi am avut o situație când aceste conturi false au fost administrate chiar din clădirea Guvernului”, a amintit Lilian Carp.
Deputatul a prezentat și o notă informativă a Serviciului de Informații și Securitate (SIS), care concluzionează că distribuirea falsurilor are loc de pe conturi false/camuflate prin intermediul rețelelor sociale, iar amplificarea lor are loc în perioada evenimentelor cu impact asupra situației socio-politice: pandemia, campaniile și scrutinele electorale, conflicte internaționale. Potrivit datelor SIS, distribuirea știrilor false în limba română are loc prioritar prin intermediul Facebook și a blogurilor anonime, iar dezinformările în limba rusă sunt distribuite în mare parte prin intermediul canalelor din Telegram. Mai mult, potrivit informațiilor prezentate de deputat, canalele Telegram anonime reprezintă „una dintre vulnerabilitățile pentru care nu există pârghii de sancționare pentru materialele plasate, iar unele date false pe aceste canale pot fi preluate inclusiv de către mass-media, catalogate drept știri și injectate în spațiul informațional”. Blocarea canalelor publice/anonime pe Telegram nu este însă posibilă fără acordul administrației platformei.
Directorul executiv al Asociației Presei Independente, Petru Macovei, a subliniat că legiuitorul trebuie să acționeze atent când abordează astfel de probleme, inclusiv sub aspectul stabilirii intențiilor făptașului. „Legiuitorul trebuie să înțeleagă foarte bine că este hiperimportant să nu loviți în libertatea de exprimare și de a critica, chiar și cu identitate anonimă. Dreptul oricărui jurnalist de a avea un pseudonim este absolut clar și nu poate fi renegat prin nicio lege”, a semnalat Petru Macovei. El a recunoscut cu unele instituții media creează totuși identități false pentru a distribui dezinformare și informații propagandistice.
Veaceslav Soltan, procuror-șef al Secţiei tehnologii informaţionale şi investigaţii ale infracţiunilor în domeniul informaticii în cadrul Procuraturii Generale, a precizat că procurorii au propus încă acum zece ani mai multe modificări la o serie de legi în vederea combaterii infracțiunilor cibernetice. „Din 2010, am propus împreună cu MAI, SIS un pachet mai mare de proiecte de modificare a Codului penal, Codului de procedură penală, Legii privind prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice, aprobată în baza Convenției europene privind criminalitatea informatică și ratificată de Republica Moldova în 2009. Eu sunt membru al acestui comitet și de fiecare dată sunt întrebat cum reacționează Republica Moldova la crimele cibernetice, deoarece problemele abordate astăzi sunt o mică parte din tot spectrul crimelor cibernetice care atentează la securitatea virtuală a țării”, a spus Veaceslav Soltan.
El a menționat că în Republica Moldova operează peste 300 de operatori de Internet și consideră că fiecare furnizor ar trebui să creeze un centru special de reacție la incidente și infracțiuni cibernetice, iar cazurile să fie raportate imediat structurilor de drept.
Lilian Carp a precizat că deputații comisiei de profil vor colecta propunerile ce vor fi recepționate din partea societății civile și instituțiilor de stat pentru a elabora proiecte de legi care vor fi dezbătute ulterior.
Sursa foto: Parlament.md
Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm cele mai importante articole, dar și pe Facebook, Instagram și Twitter.
