Ro
En
Рy01 November 2021
969 reads
Membrii Consiliului de Supraveghere (CS) al companiei Teleradio-Moldova (TRM) au criticat proiectul de lege privind trecerea sub control parlamentar a furnizorului public național de servicii media, dar au refuzat să emită o declarație publică pentru a nu fi acuzați de „conflict de interese”. Discuțiile pe marginea proiectului au avut loc în cadrul ședinței din 22 octombrie.
Potrivit procesului verbal al ședinței, președinta CS, Violeta Cojocaru, a menționat că la elaborarea Codului serviciilor media audiovizuale „s-a depus un efort enorm, fiind atrase și fonduri financiare substanțiale”. „Acum, în ultimele săptămâni, poziția «unora» s-a schimbat foarte mult, nu se mai ține cont nici de banii primiți de la partenerii de peste hotare, nici de poziția experților internaționali. Au fost date uitării numeroase emisiuni, conferințe, seminare, mese rotunde în care experți în domeniu și parteneri susțin prevederile Codului”, a spus Violeta Cojocaru.
Un alt membru al CS, Dumitru Roibu, este de părere că inițiativa legislativă „este o intervenție brutală în prevederile Codului serviciilor media audiovizuale, care nici pe departe nu este o practică democratică și va avea consecințe vădit negative pentru viitor”.
Colegul lor, Alexandru Verșinin, a menționat că autorii inițiativei ar trebui să se concentreze asupra soluțiilor privind libertatea de exprimare și protecția jurnaliștilor: „Presa trebuie să fie independentă și cât mai departe de politic, să-i urmărească și chiar să-i critice sau să-i laude, după merit, indiferent de cine s-ar afla la guvernarea statului. Votul acordat este unul politic, în care politicul, odată în an, va avea posibilitatea, în cazul că este «mulțumit» - să mențină managerii, iar dacă «nu-i mulțumit» - îi dă afară și îi pune pe alții noi. Compania va deveni o instituție subjugată Parlamentului”.
Și Daniela Mițelea a menționat că prin noțiunea de „responsabilizare” din proiectul de lege „se urmărește, de fapt, subordonarea Teleradio-Moldova”. La aspectul politic al problemei s-a referit și secretara și membra CS, Tatiana Munteanu. „Inițiativele de schimbare legislativă vor duce la ingerința politicului în activitatea furnizorului public național de servicii media, ceea ce va genera efecte negative asupra libertății de exprimare și independenței editoriale a furnizorului public, a spus Tatiana Munteanu.
Membrii CS au convenit că nu vor veni cu o declarație publică privind poziția oficială a CS referitor la proiectul de lege. „Nu vom veni cu o declarație oficială, pentru a nu fi acuzați de conflict de interese”, a explicat Victor Borșevici. Larisa Călugăru și Ian Mihailevschi nu s-au expus la subiect.
La următoarea ședință, deja din 1 noiembrie, Violeta Cojocaru a precizat că CS nu a recepționat deocamdată proiectul de lege. Ea a adăugat că, potrivit legislației cu privire la actele normative, astfel de proiecte trebuie să fie transmise autorităților vizate spre avizare, iar autorul proiectului întocmeşte sinteza obiecţiilor şi propunerilor autorităţilor publice. „Până la acest moment nu a venit o astfel de solicitare. Și bineînțeles că noi nu am dat o reacție în numele CS pentru aceste modificări”, a explicat Violeta Cojocaru.
Tot ea a respins criticile potrivit cărora activitatea Consiliului a fost una defectuoasă, menționând că CS a implementat toate recomandările Curții de Conturi în privința TRM și a propus îmbunătățiri ale legislației din domeniu.
Proiectul de lege ce prevede reîntoarcerea companiei Teleradio-Moldova (TRM) sub control parlamentar a fost votat în primă lectură pe 21 octombrie. Autorii inițiativei propun ca directorul general al TRM să fie desemnat de către Legislativ, la propunerea Consiliului de supraveghere și dezvoltare (noua denumire pentru Consiliul de Supraveghere). Totodată, autorii vor ca directorul general al TRM să poată fi demis de către parlamentari inclusiv „în urma constatării executării necorespunzătoare sau a neexecutării atribuțiilor sale”. De asemenea, legiuitorii propun ca mandatul actualilor membri ai CS, al directorului general și adjuncților TRM să înceteze de drept la data intrării în vigoare a inițiativei.
Potrivit procesului verbal al ședinței, președinta CS, Violeta Cojocaru, a menționat că la elaborarea Codului serviciilor media audiovizuale „s-a depus un efort enorm, fiind atrase și fonduri financiare substanțiale”. „Acum, în ultimele săptămâni, poziția «unora» s-a schimbat foarte mult, nu se mai ține cont nici de banii primiți de la partenerii de peste hotare, nici de poziția experților internaționali. Au fost date uitării numeroase emisiuni, conferințe, seminare, mese rotunde în care experți în domeniu și parteneri susțin prevederile Codului”, a spus Violeta Cojocaru.
Un alt membru al CS, Dumitru Roibu, este de părere că inițiativa legislativă „este o intervenție brutală în prevederile Codului serviciilor media audiovizuale, care nici pe departe nu este o practică democratică și va avea consecințe vădit negative pentru viitor”.
Colegul lor, Alexandru Verșinin, a menționat că autorii inițiativei ar trebui să se concentreze asupra soluțiilor privind libertatea de exprimare și protecția jurnaliștilor: „Presa trebuie să fie independentă și cât mai departe de politic, să-i urmărească și chiar să-i critice sau să-i laude, după merit, indiferent de cine s-ar afla la guvernarea statului. Votul acordat este unul politic, în care politicul, odată în an, va avea posibilitatea, în cazul că este «mulțumit» - să mențină managerii, iar dacă «nu-i mulțumit» - îi dă afară și îi pune pe alții noi. Compania va deveni o instituție subjugată Parlamentului”.
Și Daniela Mițelea a menționat că prin noțiunea de „responsabilizare” din proiectul de lege „se urmărește, de fapt, subordonarea Teleradio-Moldova”. La aspectul politic al problemei s-a referit și secretara și membra CS, Tatiana Munteanu. „Inițiativele de schimbare legislativă vor duce la ingerința politicului în activitatea furnizorului public național de servicii media, ceea ce va genera efecte negative asupra libertății de exprimare și independenței editoriale a furnizorului public, a spus Tatiana Munteanu.
Membrii CS au convenit că nu vor veni cu o declarație publică privind poziția oficială a CS referitor la proiectul de lege. „Nu vom veni cu o declarație oficială, pentru a nu fi acuzați de conflict de interese”, a explicat Victor Borșevici. Larisa Călugăru și Ian Mihailevschi nu s-au expus la subiect.
La următoarea ședință, deja din 1 noiembrie, Violeta Cojocaru a precizat că CS nu a recepționat deocamdată proiectul de lege. Ea a adăugat că, potrivit legislației cu privire la actele normative, astfel de proiecte trebuie să fie transmise autorităților vizate spre avizare, iar autorul proiectului întocmeşte sinteza obiecţiilor şi propunerilor autorităţilor publice. „Până la acest moment nu a venit o astfel de solicitare. Și bineînțeles că noi nu am dat o reacție în numele CS pentru aceste modificări”, a explicat Violeta Cojocaru.
Tot ea a respins criticile potrivit cărora activitatea Consiliului a fost una defectuoasă, menționând că CS a implementat toate recomandările Curții de Conturi în privința TRM și a propus îmbunătățiri ale legislației din domeniu.
Proiectul de lege ce prevede reîntoarcerea companiei Teleradio-Moldova (TRM) sub control parlamentar a fost votat în primă lectură pe 21 octombrie. Autorii inițiativei propun ca directorul general al TRM să fie desemnat de către Legislativ, la propunerea Consiliului de supraveghere și dezvoltare (noua denumire pentru Consiliul de Supraveghere). Totodată, autorii vor ca directorul general al TRM să poată fi demis de către parlamentari inclusiv „în urma constatării executării necorespunzătoare sau a neexecutării atribuțiilor sale”. De asemenea, legiuitorii propun ca mandatul actualilor membri ai CS, al directorului general și adjuncților TRM să înceteze de drept la data intrării în vigoare a inițiativei.
Citiți și comentariile experților la subiect: Predictibilitatea impredictibilității
Proiectul de lege ce vizează audiovizualul public - propuneri noi, probleme vechi
Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm cele mai importante articole, dar și pe Facebook, Instagram și Twitter.
