Ro
En
Рy17 February 2022
1561 reads
Care sunt seturile de date pe care jurnaliștii le pot accesa online de la Agenția de Guvernare Electronică (AGE), când mass-media va avea acces gratuit la bazele de date publice și de când vom putea utiliza gratuit semnătura electronică mobilă? Răspunsul la aceste și alte întrebări despre digitalizare și alfabetizarea cetățenilor le-a oferit pentru Media Azi Olga Tumuruc, directoarea autorității.
Media Azi: În noiembrie anul trecut, AGE a anunțat că lucrează la o semnătură electronică mobilă ce va putea fi utilizată inclusiv de jurnaliști pentru a semna diverse documente. La ce etapă se află dezvoltarea acesteia și ce facilități presupune?
Olga Tumuruc: Soluția tehnică de identitate electronică mobilă fără dispozitive specializate din partea semnatarului, pe scurt - MobiSign, se află într-un proces activ de dezvoltare. Suntem la o versiune predemo de testare internă și de înregistrare a aplicației pe platformele corespunzătoare ale furnizorilor de sisteme de operare Android și iOS. Totodată, desfășurăm acțiunile organizatorice și legale necesare pentru stabilirea mecanismelor de înregistrare, certificare, elaborare a cadrului legal necesar. Pentru că este o soluție nouă, trebuie reglementată corect: raporturile juridice aferente și instrucțiunile de care avem nevoie, regulamentele necesare, toată documentația pentru avizare și certificarea soluției la Serviciul de Informații și Securitate (SIS), așa cum solicită Legea nr. 91 [Legea privind semnătura electronică și documentul electronic - n.r.].
Media Azi: În noiembrie anul trecut, AGE a anunțat că lucrează la o semnătură electronică mobilă ce va putea fi utilizată inclusiv de jurnaliști pentru a semna diverse documente. La ce etapă se află dezvoltarea acesteia și ce facilități presupune?
Olga Tumuruc: Soluția tehnică de identitate electronică mobilă fără dispozitive specializate din partea semnatarului, pe scurt - MobiSign, se află într-un proces activ de dezvoltare. Suntem la o versiune predemo de testare internă și de înregistrare a aplicației pe platformele corespunzătoare ale furnizorilor de sisteme de operare Android și iOS. Totodată, desfășurăm acțiunile organizatorice și legale necesare pentru stabilirea mecanismelor de înregistrare, certificare, elaborare a cadrului legal necesar. Pentru că este o soluție nouă, trebuie reglementată corect: raporturile juridice aferente și instrucțiunile de care avem nevoie, regulamentele necesare, toată documentația pentru avizare și certificarea soluției la Serviciul de Informații și Securitate (SIS), așa cum solicită Legea nr. 91 [Legea privind semnătura electronică și documentul electronic - n.r.].
MobiSign Preview from Artur Reaboi on Vimeo.
Aplicația care va permite obținerea unei identități electronice, având la bază semnătura avansată calificată, presupune avantaje pentru toți utilizatorii. Nu există facilități pentru categorii distincte - jurnaliști, medici sau profesori. Schimbarea o vor resimți toți cei interesați de o identitate electronică prin faptul că nu vor mai avea nevoie de un dispozitiv fizic, pe care să-l obțină de la un prestator și care să conțină semnătură electronică, fie cartela SIM, fie token USB [dispozitivul criptografic securizat de creare a semnăturii – n.r.]. Noul tip de semnătură electronică va fi generat direct pe telefonul mobil și va avea la bază algoritmi sofisticați de criptare ce vor asigura securitatea necesară.
Deci va fi nevoie să descărcăm o aplicație pe telefon.
Este un proces ce va trebui urmat pas cu pas. În prima etapă, având în vedere că nu avem încă instituite mecanismele de identificare la distanță, va fi totuși nevoie ca beneficiarul să se adreseze la o autoritate pentru identificare și înregistrare - mai exact, la Agenția Servicii Publice (ASP), care are o acoperire națională cu oficii multifuncționale. Pentru cetățenii din străinătate ne referim la misiunile diplomatice și oficiile consulare, care vor elibera identitatea semnăturii electronice, inclusiv cetățenilor moldoveni din diaspora. Pentru cei care dețin deja o semnătură electronică nu va fi necesară înregistrarea, pentru că deținătorul a trecut o dată prin acest proces. Ulterior, se va descărca aplicația, se vor parcurge toți pașii conform instrucțiunilor și, la final, semnătura va fi disponibilă pe telefonul mobil și gratuită pentru toți cetățenii.
Este un proces ce va trebui urmat pas cu pas. În prima etapă, având în vedere că nu avem încă instituite mecanismele de identificare la distanță, va fi totuși nevoie ca beneficiarul să se adreseze la o autoritate pentru identificare și înregistrare - mai exact, la Agenția Servicii Publice (ASP), care are o acoperire națională cu oficii multifuncționale. Pentru cetățenii din străinătate ne referim la misiunile diplomatice și oficiile consulare, care vor elibera identitatea semnăturii electronice, inclusiv cetățenilor moldoveni din diaspora. Pentru cei care dețin deja o semnătură electronică nu va fi necesară înregistrarea, pentru că deținătorul a trecut o dată prin acest proces. Ulterior, se va descărca aplicația, se vor parcurge toți pașii conform instrucțiunilor și, la final, semnătura va fi disponibilă pe telefonul mobil și gratuită pentru toți cetățenii.
Când s-ar putea să ajungem să o utilizăm?
Planificăm să lansăm acest serviciu în acest an. Suntem înafara termenelor pe care ni i-am propus inițial, fiindcă depindem și de alți factori, cum ar fi înregistrarea pe platformele iOS și Android. Este un proces complex pentru astfel de aplicații, inclusiv e nevoie de certificare de la Serviciul de Informații și Securitate. Fără a parcurge aceste etape nu putem să lansăm în producție această soluție. Termenul limită pe care ni-l propunem este luna aprilie a acestui an.
Câți cetățeni folosesc semnătura electronică la ora actuală?
La momentul de față sunt circa 200.000 de beneficiari ai semnăturii electronice, dar numărul este insuficient și se explică prin mai mulți factori, inclusiv prin faptul că procesul de obținere a semnăturii este mai anevoios și implică niște costuri. În consecință, avem un număr mic de identități electronice, iar aceasta ne-a determinat să elaborăm noua soluție, una mult mai accesibilă.
Ar fi o cauză și obișnuința oamenilor? Bunăoară, că e mult mai simplu să utilizăm o imprimantă, să semnăm cu mâna, să așteptăm în rând la ghișeu. Dvs simțiți schimbări la nivel de percepție?
Da, în prezent există mai multă deschidere față de serviciile electronice și utilizarea tehnologiilor informaționale pentru alte scopuri decât cele cu care suntem deja obișnuiți. Inclusiv pandemia a avut rolul să sporească gradul de utilizare a serviciilor electronice și, respectiv, odată ce persoanele au trecut prin această experiență, capătă mai multă încredere în modalitatea alternativă. Toate împreună au generat această schimbare în rândul cetățenilor.
Cât de mult a crescut numărul cetățenilor care aleg să utilizeze serviciile publice în format digital?
Am finalizat recent un exercițiu de evaluare a percepției serviciilor electronice de către cetățeni cu ajutorul unui sondaj sociologic. Cifrele arată că, în ultimul an, cetățenii au utilizat frecvent serviciile electronice, au apelat mai des la prestatorii de servicii publice prin canalele alternative. Evident că una din explicații este că cetățenii au fost impuși să o facă, dar, în paralel cu creșterea numărului de utilizatori ai serviciilor digitale, sporește și încrederea în aceste servicii. În pofida faptului că au fost constrânși de condițiile pandemice să le utilizeze, pentru că nu au putut să meargă fizic la prestatori, într-un final cetățenii au căpătat mai multă încredere având o experiență pozitivă. Oricât de straniu ar suna, toată lumea a recunoscut că efectul pozitiv al pandemiei de Coronavirus a fost stimularea digitalizării și sporirea încrederii oamenilor în aceste servicii.
Planificăm să lansăm acest serviciu în acest an. Suntem înafara termenelor pe care ni i-am propus inițial, fiindcă depindem și de alți factori, cum ar fi înregistrarea pe platformele iOS și Android. Este un proces complex pentru astfel de aplicații, inclusiv e nevoie de certificare de la Serviciul de Informații și Securitate. Fără a parcurge aceste etape nu putem să lansăm în producție această soluție. Termenul limită pe care ni-l propunem este luna aprilie a acestui an.
Câți cetățeni folosesc semnătura electronică la ora actuală?
La momentul de față sunt circa 200.000 de beneficiari ai semnăturii electronice, dar numărul este insuficient și se explică prin mai mulți factori, inclusiv prin faptul că procesul de obținere a semnăturii este mai anevoios și implică niște costuri. În consecință, avem un număr mic de identități electronice, iar aceasta ne-a determinat să elaborăm noua soluție, una mult mai accesibilă.
Ar fi o cauză și obișnuința oamenilor? Bunăoară, că e mult mai simplu să utilizăm o imprimantă, să semnăm cu mâna, să așteptăm în rând la ghișeu. Dvs simțiți schimbări la nivel de percepție?
Da, în prezent există mai multă deschidere față de serviciile electronice și utilizarea tehnologiilor informaționale pentru alte scopuri decât cele cu care suntem deja obișnuiți. Inclusiv pandemia a avut rolul să sporească gradul de utilizare a serviciilor electronice și, respectiv, odată ce persoanele au trecut prin această experiență, capătă mai multă încredere în modalitatea alternativă. Toate împreună au generat această schimbare în rândul cetățenilor.
Cât de mult a crescut numărul cetățenilor care aleg să utilizeze serviciile publice în format digital?
Am finalizat recent un exercițiu de evaluare a percepției serviciilor electronice de către cetățeni cu ajutorul unui sondaj sociologic. Cifrele arată că, în ultimul an, cetățenii au utilizat frecvent serviciile electronice, au apelat mai des la prestatorii de servicii publice prin canalele alternative. Evident că una din explicații este că cetățenii au fost impuși să o facă, dar, în paralel cu creșterea numărului de utilizatori ai serviciilor digitale, sporește și încrederea în aceste servicii. În pofida faptului că au fost constrânși de condițiile pandemice să le utilizeze, pentru că nu au putut să meargă fizic la prestatori, într-un final cetățenii au căpătat mai multă încredere având o experiență pozitivă. Oricât de straniu ar suna, toată lumea a recunoscut că efectul pozitiv al pandemiei de Coronavirus a fost stimularea digitalizării și sporirea încrederii oamenilor în aceste servicii.
ÎN AȘTEPTAREA ACCESULUI GRATUIT LA BAZELE DE DATE
De mai mulți ani se discută despre oferirea accesului gratuit pentru jurnaliști la bazele de date ale statului. Se vorbea inclusiv despre trecerea acestei responsabilități de la ASP la AGE. Au fost promisiuni, apoi un proiect de lege înregistrat în Parlament, dar care a „înghețat”. Media Azi a abordat subiectul în repetate rânduri, inclusiv cu exponenții noii guvernări, respectiv am vrea să știm și opinia Dvs - de ce lucrurile stagnează?
Noi nu o singură dată am avut discuții la acest subiect. În viziunea noastră este cert că, în primul rând, trebuie actualizat, modificat sau poate chiar schimbat complet cadrul normativ în privința presei, or, în contextul accesului la date, principala problemă care trebuie soluționată este asigurarea unui echilibru între interesul jurnalistic și dreptul persoanelor la protecția datelor cu caracter personal. În condițiile legislației actuale, pe segmentul mass-media acest lucru este dificil deoarece, nu poate fi clar definit utilizatorul datelor sau cine este persoana , jurnalistul și în ce măsură el este abilitat să acceseze aceste date în scopuri jurnalistice. Acest aspect trebuie clarificat. Ar trebui să existe o definire foarte clară a rolului de jurnalist sau reprezentant mass-media care desfășoară activitate de investigație și are dreptul să acceseze date.
Din acest considerent, atunci când discutam despre eventualele soluții de configurare și asigurare a accesului la bazele de date pentru jurnaliști, una din propuneri, destul de fiabilă, este ca accesul să fie configurat redacțiilor, iar redacțiile să-și asume gestionarea relațiilor cu jurnaliștii. Astfel, nici ASP, nici AGE sau oricare altă instituție nu sunt în măsură să stabilească clar dacă jurnalistul are sau nu un anumit statut și dacă este abilitat să desfășoare activitate jurnalistică; produce cu adevărat materiale de cercetare etc. Soluția ar fi ca interacțiunea să aibă loc cu redacțiile care își cunosc jurnaliștii, își cunosc activitatea și segmentul pe care se specializează fiecare reporter și își pot asuma această responsabilitate de operare cu datele.
Cu privire la gratuitate, accesul nu poate fi asigurat altfel decât prin modificarea cadrului legal. Care este rolul AGE în acest context? Promovarea cadrului normativ în materie de activitate jurnalistică și mass-media nu este misiunea AGE. Este un domeniu care depășește sfera noastră de atribuții și responsabilități. Rolul nostru este asigurarea interoperabilității și schimbului de date. Încă din 2019 avem pregătită platforma tehnologică și modelul organizatoric care ar putea fi aplicat. Avem toate soluțiile disponibile în acest sens și mă refer la un acces autorizat, utilizând portalul date.gov.md. Acest model ne permite, pe de o parte, să avem acces la date, iar pe de altă parte, să se întâmple în mod corect, adică având la bază autentificarea și identificarea utilizatorilor ca să garantăm echilibrul dintre interesul jurnalistic și interesul persoanelor private.
De mai mulți ani se discută despre oferirea accesului gratuit pentru jurnaliști la bazele de date ale statului. Se vorbea inclusiv despre trecerea acestei responsabilități de la ASP la AGE. Au fost promisiuni, apoi un proiect de lege înregistrat în Parlament, dar care a „înghețat”. Media Azi a abordat subiectul în repetate rânduri, inclusiv cu exponenții noii guvernări, respectiv am vrea să știm și opinia Dvs - de ce lucrurile stagnează?
Noi nu o singură dată am avut discuții la acest subiect. În viziunea noastră este cert că, în primul rând, trebuie actualizat, modificat sau poate chiar schimbat complet cadrul normativ în privința presei, or, în contextul accesului la date, principala problemă care trebuie soluționată este asigurarea unui echilibru între interesul jurnalistic și dreptul persoanelor la protecția datelor cu caracter personal. În condițiile legislației actuale, pe segmentul mass-media acest lucru este dificil deoarece, nu poate fi clar definit utilizatorul datelor sau cine este persoana , jurnalistul și în ce măsură el este abilitat să acceseze aceste date în scopuri jurnalistice. Acest aspect trebuie clarificat. Ar trebui să existe o definire foarte clară a rolului de jurnalist sau reprezentant mass-media care desfășoară activitate de investigație și are dreptul să acceseze date.
Din acest considerent, atunci când discutam despre eventualele soluții de configurare și asigurare a accesului la bazele de date pentru jurnaliști, una din propuneri, destul de fiabilă, este ca accesul să fie configurat redacțiilor, iar redacțiile să-și asume gestionarea relațiilor cu jurnaliștii. Astfel, nici ASP, nici AGE sau oricare altă instituție nu sunt în măsură să stabilească clar dacă jurnalistul are sau nu un anumit statut și dacă este abilitat să desfășoare activitate jurnalistică; produce cu adevărat materiale de cercetare etc. Soluția ar fi ca interacțiunea să aibă loc cu redacțiile care își cunosc jurnaliștii, își cunosc activitatea și segmentul pe care se specializează fiecare reporter și își pot asuma această responsabilitate de operare cu datele.
Cu privire la gratuitate, accesul nu poate fi asigurat altfel decât prin modificarea cadrului legal. Care este rolul AGE în acest context? Promovarea cadrului normativ în materie de activitate jurnalistică și mass-media nu este misiunea AGE. Este un domeniu care depășește sfera noastră de atribuții și responsabilități. Rolul nostru este asigurarea interoperabilității și schimbului de date. Încă din 2019 avem pregătită platforma tehnologică și modelul organizatoric care ar putea fi aplicat. Avem toate soluțiile disponibile în acest sens și mă refer la un acces autorizat, utilizând portalul date.gov.md. Acest model ne permite, pe de o parte, să avem acces la date, iar pe de altă parte, să se întâmple în mod corect, adică având la bază autentificarea și identificarea utilizatorilor ca să garantăm echilibrul dintre interesul jurnalistic și interesul persoanelor private.
Au fost abordați reprezentanții Agenției, în ultima perioadă, cu referire la acest subiect?
Nu. Am avut o discuție în toamnă la ASP, care a fost o inițiativă a Agenției Servicii Publice de a încerca să tatonăm terenul, să vedem cum putem să avansăm pe această dimensiune. A fost o singură discuție cu câțiva jurnaliști și am agreat atunci să facem ulterior un schimb de informații despre ce date sunt disponibile, care este mecanismul de acces, dar aceste discuții nu au avut continuitate din partea jurnaliștilor, respectiv nu s-a avansat și nici nu s-a observat un interes activ. Pe de o parte, se vrea acces la informație, noi prezentăm modalitatea prin care acest lucru poate fi asigurat, dar batem pasul pe loc. Probabil instituțiile mass-media s-au obișnuiți cu metodele anterioare de accesare a datelor și, atât timp cât mai au acele canale deschise, aleg metoda tradițională. Am văzut un interes doar declarativ din partea instituțiilor mass-media de a accesa date într-un mod mai organizat și structurat, utilizând platforma de interoperabilitate.
Dar reiterez, dacă scopul este accesul gratuit la date, atunci, până nu se fac modificări la cadrul normativ, noi nu putem să intervenim.
AGE are semnat contract cu vreo redacție privind accesul cu plată?
Nu, nu avem semnat niciun contract.
În cazul încheierii unui astfel de contract, la ce tipuri de date ar avea acces o redacție?
Pe platformă sunt disponibile mai multe seturi de date. În primul rând, cele despre bunurile imobile și mobile și cele despre persoanele juridice, dacă vorbim despre datele de la ASP. De asemenea, cele de la Casa Națională de Asigurări Sociale, de la Compania Națională de Asigurări în Medicină, Comisia Națională a Pieței Financiare, Serviciul Fiscal de Stat (FISC) și altele. În prezent, în platforma de interoperabilitate sunt configurate destul de multe date, foarte multe instituții utilizează activ această platformă pentru a face schimb de date între ele. Dacă e mult sau puțin ori dacă e anume ceea de ce au nevoie jurnaliștii - nu pot să mă expun, pentru că investigațiile jurnalistice sunt pe diverse domenii și subiecte.
Ceea ce menționăm noi ca și instituție de fiecare dată e că trebuie să pornim de la ceva. Întotdeauna am pus la dispoziția tuturor celor interesați seturile de date care sunt disponibile și am propus să începem cu ceea ce avem deja și să identificăm în comun ce alte informații ar fi necesare. Platforma este dinamică și poate fi extinsă în funcție de orice necesități noi care apar. Un exemplu când datele nu existau, dar au început să fie colectate ar fi darea în locațiune a bunurilor imobile. Cunoașteți că cei care dau în locațiune trebuie să declare acest lucru la FISC, fapt care se întâmpla într-un mod neorganizat. Ulterior, FISC a depus eforturi consolidate ca să asigure evidența acestor informații. Este un proces continuu de colectare a datelor și, în prezent, se lucrează la crearea bazei de date.
Nu. Am avut o discuție în toamnă la ASP, care a fost o inițiativă a Agenției Servicii Publice de a încerca să tatonăm terenul, să vedem cum putem să avansăm pe această dimensiune. A fost o singură discuție cu câțiva jurnaliști și am agreat atunci să facem ulterior un schimb de informații despre ce date sunt disponibile, care este mecanismul de acces, dar aceste discuții nu au avut continuitate din partea jurnaliștilor, respectiv nu s-a avansat și nici nu s-a observat un interes activ. Pe de o parte, se vrea acces la informație, noi prezentăm modalitatea prin care acest lucru poate fi asigurat, dar batem pasul pe loc. Probabil instituțiile mass-media s-au obișnuiți cu metodele anterioare de accesare a datelor și, atât timp cât mai au acele canale deschise, aleg metoda tradițională. Am văzut un interes doar declarativ din partea instituțiilor mass-media de a accesa date într-un mod mai organizat și structurat, utilizând platforma de interoperabilitate.
Dar reiterez, dacă scopul este accesul gratuit la date, atunci, până nu se fac modificări la cadrul normativ, noi nu putem să intervenim.
AGE are semnat contract cu vreo redacție privind accesul cu plată?
Nu, nu avem semnat niciun contract.
În cazul încheierii unui astfel de contract, la ce tipuri de date ar avea acces o redacție?
Pe platformă sunt disponibile mai multe seturi de date. În primul rând, cele despre bunurile imobile și mobile și cele despre persoanele juridice, dacă vorbim despre datele de la ASP. De asemenea, cele de la Casa Națională de Asigurări Sociale, de la Compania Națională de Asigurări în Medicină, Comisia Națională a Pieței Financiare, Serviciul Fiscal de Stat (FISC) și altele. În prezent, în platforma de interoperabilitate sunt configurate destul de multe date, foarte multe instituții utilizează activ această platformă pentru a face schimb de date între ele. Dacă e mult sau puțin ori dacă e anume ceea de ce au nevoie jurnaliștii - nu pot să mă expun, pentru că investigațiile jurnalistice sunt pe diverse domenii și subiecte.
Ceea ce menționăm noi ca și instituție de fiecare dată e că trebuie să pornim de la ceva. Întotdeauna am pus la dispoziția tuturor celor interesați seturile de date care sunt disponibile și am propus să începem cu ceea ce avem deja și să identificăm în comun ce alte informații ar fi necesare. Platforma este dinamică și poate fi extinsă în funcție de orice necesități noi care apar. Un exemplu când datele nu existau, dar au început să fie colectate ar fi darea în locațiune a bunurilor imobile. Cunoașteți că cei care dau în locațiune trebuie să declare acest lucru la FISC, fapt care se întâmpla într-un mod neorganizat. Ulterior, FISC a depus eforturi consolidate ca să asigure evidența acestor informații. Este un proces continuu de colectare a datelor și, în prezent, se lucrează la crearea bazei de date.
DESPRE ECHILIBRUL DINTRE INTERESUL PUBLIC ȘI PROTECȚIA DATELOR PERSONALE
Era un impediment până nu demult și obligația de înregistrare ca operator de date cu caracter personal, anulată recent.
Da, într-adevăr, prin modificările care s-au efectuat la Legea nr. 133 [Lege Nr. 133 din 08.07.2011 privind protecţia datelor cu caracter personal – n.r.] a fost exclusă obligația de înregistrate în calitate de operator de date cu caracter personal, precum și necesitatea depunerii unei notificări la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP). Modificarea respectivă a fost efectuată inclusiv din necesitatea de a ne ajusta la practica statelor europene și la Regulamentul european privind protecția datelor cu caracter personal. Dar faptul că nu mai există această obligație de înregistrare nu înseamnă că operatorii au frâu liber să acceseze și să prelucreze volume nejustificate de date. Întotdeauna trebuie să prevaleze legalitatea prelucrării datelor și corelarea între scopul prelucrării și volumul datelor prelucrate.
Este nevoie să luăm în considerație că prin același pachet de digitalizare s-au operat modificări adiționale în Legea nr. 133, care stabilesc pentru operatori necesitatea de a efectua o evaluare a impactului operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal. Adică, în funcție de natura, domeniul de aplicare, contextul și scopurile de prelucrare a datelor cu caracter personal, utilizatorul, înainte de a prelucra datele, trebuie să facă această analiză și să evalueze impactul operațiunilor sale, ca să ne asigurăm că există un echilibru despre care am menționat din start.
Evident că rolul autorității naționale pentru protecția datelor cu caracter personal este important, pentru că fără un suport operativ din partea instituției abilitate, operatorii nu vor putea face această evaluare. Suportul metodologic și ghidarea din partea autorității este imperativă și atunci noi o să ne asigurăm că drepturile persoanelor la viața privată și la prelucrarea corectă a datelor cu caracter personal sunt asigurate. Altfel, ne putem pomeni în niște situații când lucrurile scapă de sub control, dar este important ca Centrul să-și conștientizeze rolul de a ghida toți operatorii, agenții economici, instituțiile publice cum să organizeze corect procesul de prelucrare a datelor personale și cum să utilizeze aceste evaluări în interesul atât al instituțiilor, cât și al cetățenilor.
Jurnaliștii au reclamat anterior dificultăți și atunci când au accesat datele deschise oferite de AGE, pentru că informația nu este actualizată la zi și erau generate date mai vechi în comparație cu ceea ce le oferă ASP, de exemplu. S-a făcut ceva la acest capitol?
Diferența e că jurnaliștii accesează datele deschise. Pe portalul date.gov.md sunt trei componente distincte și modulul de date cu acces autorizat lucrează un pic diferit decât cel configurat pentru datele deschise. În cazul datelor deschise se utilizează un Excel publicat periodic de ASP, pentru că acesta este contul de referință și în așa caz nu putem vorbi de acces la date în timp real – acele înregistrări din Registrul de stat al unităților de drept, spre exemplu. Și aici nu este vorba despre problema de actualizare a datelor. Ceea ce este în registru, aceea și se furnizează.
Era un impediment până nu demult și obligația de înregistrare ca operator de date cu caracter personal, anulată recent.
Da, într-adevăr, prin modificările care s-au efectuat la Legea nr. 133 [Lege Nr. 133 din 08.07.2011 privind protecţia datelor cu caracter personal – n.r.] a fost exclusă obligația de înregistrate în calitate de operator de date cu caracter personal, precum și necesitatea depunerii unei notificări la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP). Modificarea respectivă a fost efectuată inclusiv din necesitatea de a ne ajusta la practica statelor europene și la Regulamentul european privind protecția datelor cu caracter personal. Dar faptul că nu mai există această obligație de înregistrare nu înseamnă că operatorii au frâu liber să acceseze și să prelucreze volume nejustificate de date. Întotdeauna trebuie să prevaleze legalitatea prelucrării datelor și corelarea între scopul prelucrării și volumul datelor prelucrate.
Este nevoie să luăm în considerație că prin același pachet de digitalizare s-au operat modificări adiționale în Legea nr. 133, care stabilesc pentru operatori necesitatea de a efectua o evaluare a impactului operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal. Adică, în funcție de natura, domeniul de aplicare, contextul și scopurile de prelucrare a datelor cu caracter personal, utilizatorul, înainte de a prelucra datele, trebuie să facă această analiză și să evalueze impactul operațiunilor sale, ca să ne asigurăm că există un echilibru despre care am menționat din start.
Evident că rolul autorității naționale pentru protecția datelor cu caracter personal este important, pentru că fără un suport operativ din partea instituției abilitate, operatorii nu vor putea face această evaluare. Suportul metodologic și ghidarea din partea autorității este imperativă și atunci noi o să ne asigurăm că drepturile persoanelor la viața privată și la prelucrarea corectă a datelor cu caracter personal sunt asigurate. Altfel, ne putem pomeni în niște situații când lucrurile scapă de sub control, dar este important ca Centrul să-și conștientizeze rolul de a ghida toți operatorii, agenții economici, instituțiile publice cum să organizeze corect procesul de prelucrare a datelor personale și cum să utilizeze aceste evaluări în interesul atât al instituțiilor, cât și al cetățenilor.
Jurnaliștii au reclamat anterior dificultăți și atunci când au accesat datele deschise oferite de AGE, pentru că informația nu este actualizată la zi și erau generate date mai vechi în comparație cu ceea ce le oferă ASP, de exemplu. S-a făcut ceva la acest capitol?
Diferența e că jurnaliștii accesează datele deschise. Pe portalul date.gov.md sunt trei componente distincte și modulul de date cu acces autorizat lucrează un pic diferit decât cel configurat pentru datele deschise. În cazul datelor deschise se utilizează un Excel publicat periodic de ASP, pentru că acesta este contul de referință și în așa caz nu putem vorbi de acces la date în timp real – acele înregistrări din Registrul de stat al unităților de drept, spre exemplu. Și aici nu este vorba despre problema de actualizare a datelor. Ceea ce este în registru, aceea și se furnizează.
ALFABETIZAREA DIGITALĂ ȘI SECURITATEA CIBERNETICĂ A REPUBLICII MOLDOVA
Care este gradul de alfabetizare digitală a cetățenilor din Republica Moldova?
Nivelul competențelor digitale este foarte diferit, iar în funcție de această realitate trebuie să ne organizăm eforturile și să generăm schimbările pe care ni le dorim. Un lucru este cert, competențele digitale nu se rezumă doar la cele de utilizare a calculatorului, telefonului, cunoașterea unor aplicații sau sisteme de operare. Acum, competențele digitale înseamnă mult mai mult: utilizarea corectă și eficientă a informațiilor, lucrul cu datele, formularea articulată a necesităților pe dimensiunea de date, comunicare, colaborarea corectă în spațiu digital, crearea și editarea conținutului digital. Ar mai fi siguranța în mediul online, protejarea dispozitivelor cu care lucrăm, soluționarea problemelor, utilizând anumite instrumente digitale pe care le avem la dispoziție. În momentul în care conștientizăm complexitatea competențelor digitale, putem să lucrăm în direcția respectivă pentru a dezvolta abilitățile digitale noi, iar persoanele instruite să poată aduce valoare adăugată activităților în care sunt implicate, să activeze eficient și confortabil într-un mediu digital, precum să se adapteze la ritmul sporit al tehnologiilor.
Noi ne-am propus să lansăm campanii de informare țintite pentru diferite grupuri de utilizatori, pe diferite subiecte și diferite canale, având în vedere și nivelul diferit de competențe digitale ale cetățenilor. O facem prin activități de informare scrisă, prin instruiri ale reprezentanților mediului de afaceri, instituțiilor publice, mediului academic, pe care, la moment le organizăm în regim online, din cauza pandemiei, dar distribuim și produse video pentru publicul larg. Un alt element ar fi și ajustarea programelor de instruire la toate ciclurile de învățământ. Pentru asta ne propunem să avem o colaborare mai strânsă cu Ministerul Educației și Cercetării, fiindcă intervenția în curricula de studii este posibilă doar cu suportul acestei autorități.
Cum ați aprecia gradul de securizare cibernetică a Republicii Moldova? Cât de protejați suntem în acest sens?
Este un subiect sensibil. Nu pot să mă pronunț despre alte entități, dar tot ceea ce se dezvoltă la AGE este proiectat și configurat din start pentru a fi respectate principiile de asigurare a securității informaționale, dar și de protecție a datelor cu caracter personal în mod implicit. Toate soluțiile de e-guvernare care au fost dezvoltate sunt găzduite pe platforma guvernamentală MCloud, care la rândul său are o arhitectură foarte complexă de securitate, în opt nivele, și asigură un grad înalt de securitate din perspectiva disponibilității, confidențialității, integrității sistemelor și datelor.
Dacă vorbim de scenarii, sisteme, procese critice, sensibile, cum ar fi, de exemplu, schimbul de date, atunci sunt configurate reguli suplimentare de securitate pentru a răspunde nemijlocit unei necesități concrete și a exclude, de exemplu, accesul neautorizat, interceptarea mesajelor sau compromiterea conținutului mesajelor de schimb de date. Totodată, accesul în sistemele și soluțiile AGE, inclusiv pentru administratorii acestor soluții, este configurat strict și doar în baza unei identități electronice ca să ne asigurăm că accesul este controlat, autorizat și există o trasabilitate a tuturor acțiunilor care se întreprind. O altă măsură ar fi jurnalizarea evenimentelor, care are loc prin utilizarea unui instrument terț de jurnalizare - Serviciul electronic guvernamental de jurnalizare și audit MLog, unde evenimentele, odată înregistrate, nu pot fi șterse și nu pot fi modificate. Asta este logica de lucru a acestui serviciu.
Dacă toate sistemele și registrele care sunt gestionate de alte entități ar avea setate cel puțin aceleași reguli și mecanisme care sunt implementate la nivelul Agenției, atunci cu certitudine am avea un nivel foarte înalt de securitate și vulnerabilități mult mai scăzute în fața atacurilor cibernetice, în plus, mai puține dificultăți în a depista la timp anumite tentative și a le diminua cât mai devreme impactul negativ. În linii mari, există o preocupare continuă și activă din partea tuturor autorităților și entităților din Republica Moldova, și acesta este un lucru bun, fiindcă în momentul în care nici nu ne gândim că trebuie să avem asigurată securitatea și protecția sistemelor și datelor, înseamnă că nu conștientizăm riscurile ce pot fi în spate și pagubele care pot fi produse, inclusiv cetățenilor.
Care este gradul de alfabetizare digitală a cetățenilor din Republica Moldova?
Nivelul competențelor digitale este foarte diferit, iar în funcție de această realitate trebuie să ne organizăm eforturile și să generăm schimbările pe care ni le dorim. Un lucru este cert, competențele digitale nu se rezumă doar la cele de utilizare a calculatorului, telefonului, cunoașterea unor aplicații sau sisteme de operare. Acum, competențele digitale înseamnă mult mai mult: utilizarea corectă și eficientă a informațiilor, lucrul cu datele, formularea articulată a necesităților pe dimensiunea de date, comunicare, colaborarea corectă în spațiu digital, crearea și editarea conținutului digital. Ar mai fi siguranța în mediul online, protejarea dispozitivelor cu care lucrăm, soluționarea problemelor, utilizând anumite instrumente digitale pe care le avem la dispoziție. În momentul în care conștientizăm complexitatea competențelor digitale, putem să lucrăm în direcția respectivă pentru a dezvolta abilitățile digitale noi, iar persoanele instruite să poată aduce valoare adăugată activităților în care sunt implicate, să activeze eficient și confortabil într-un mediu digital, precum să se adapteze la ritmul sporit al tehnologiilor.
Noi ne-am propus să lansăm campanii de informare țintite pentru diferite grupuri de utilizatori, pe diferite subiecte și diferite canale, având în vedere și nivelul diferit de competențe digitale ale cetățenilor. O facem prin activități de informare scrisă, prin instruiri ale reprezentanților mediului de afaceri, instituțiilor publice, mediului academic, pe care, la moment le organizăm în regim online, din cauza pandemiei, dar distribuim și produse video pentru publicul larg. Un alt element ar fi și ajustarea programelor de instruire la toate ciclurile de învățământ. Pentru asta ne propunem să avem o colaborare mai strânsă cu Ministerul Educației și Cercetării, fiindcă intervenția în curricula de studii este posibilă doar cu suportul acestei autorități.
Cum ați aprecia gradul de securizare cibernetică a Republicii Moldova? Cât de protejați suntem în acest sens?
Este un subiect sensibil. Nu pot să mă pronunț despre alte entități, dar tot ceea ce se dezvoltă la AGE este proiectat și configurat din start pentru a fi respectate principiile de asigurare a securității informaționale, dar și de protecție a datelor cu caracter personal în mod implicit. Toate soluțiile de e-guvernare care au fost dezvoltate sunt găzduite pe platforma guvernamentală MCloud, care la rândul său are o arhitectură foarte complexă de securitate, în opt nivele, și asigură un grad înalt de securitate din perspectiva disponibilității, confidențialității, integrității sistemelor și datelor.
Dacă vorbim de scenarii, sisteme, procese critice, sensibile, cum ar fi, de exemplu, schimbul de date, atunci sunt configurate reguli suplimentare de securitate pentru a răspunde nemijlocit unei necesități concrete și a exclude, de exemplu, accesul neautorizat, interceptarea mesajelor sau compromiterea conținutului mesajelor de schimb de date. Totodată, accesul în sistemele și soluțiile AGE, inclusiv pentru administratorii acestor soluții, este configurat strict și doar în baza unei identități electronice ca să ne asigurăm că accesul este controlat, autorizat și există o trasabilitate a tuturor acțiunilor care se întreprind. O altă măsură ar fi jurnalizarea evenimentelor, care are loc prin utilizarea unui instrument terț de jurnalizare - Serviciul electronic guvernamental de jurnalizare și audit MLog, unde evenimentele, odată înregistrate, nu pot fi șterse și nu pot fi modificate. Asta este logica de lucru a acestui serviciu.
Dacă toate sistemele și registrele care sunt gestionate de alte entități ar avea setate cel puțin aceleași reguli și mecanisme care sunt implementate la nivelul Agenției, atunci cu certitudine am avea un nivel foarte înalt de securitate și vulnerabilități mult mai scăzute în fața atacurilor cibernetice, în plus, mai puține dificultăți în a depista la timp anumite tentative și a le diminua cât mai devreme impactul negativ. În linii mari, există o preocupare continuă și activă din partea tuturor autorităților și entităților din Republica Moldova, și acesta este un lucru bun, fiindcă în momentul în care nici nu ne gândim că trebuie să avem asigurată securitatea și protecția sistemelor și datelor, înseamnă că nu conștientizăm riscurile ce pot fi în spate și pagubele care pot fi produse, inclusiv cetățenilor.
Cum vedeți viitorul digital al Republicii Moldova? Cât de rapid ne mișcăm?
Cred că avem o deschidere foarte mare să implementăm rapid tehnologii, soluții, să schimbăm și să ne modernizăm și aceasta este o premisă foarte bună pentru a reuși să aducem schimbări care să producă într-adevăr impact pozitiv. Viitorul nostru în Republica Moldova va fi unul mai plăcut și mai tehnologizat.
Din punctul meu de vedere, în calitate de cetățeană, un viitor digital al Republicii Moldova ar însemna servicii publice electronice, interacțiune eficientă, un stat care utilizează tehnologiile informaționale, inclusiv pentru optimizarea activității sale interne, pentru reducerea costurilor și sporirea performanței activității administrative. Un stat digital ar însemna și cetățeni informați, interesați și curioși în utilizarea tehnologiilor informaționale, dar și o societate civilă care pune presiuni pozitive pe administrația publică privind utilizarea și actualizarea continuă a tehnologiilor și inovațiilor. Pentru că nu e suficient să implementezi o singură dată o tehnologie sau inovație, este important să ținem ritmul cu toate schimbările care se produc. Orice inovație vine cu optimizări și schimbări cărora trebuie să le ținem pasul.
Joacă factorul politic un rol important în acest domeniu?
Da, susținerea politică este necesară pentru a face orice schimbare. Inovațiile și tehnologiile informaționale necesită investiții, iar fără un suport, fără susținere politică, ar fi mult mai dificil. Trebuie să conștientizăm cu toții că efectele și beneficiile acestor investiții sunt enorme și e nevoie să le acceptăm și să le promovăm.
Cred că avem o deschidere foarte mare să implementăm rapid tehnologii, soluții, să schimbăm și să ne modernizăm și aceasta este o premisă foarte bună pentru a reuși să aducem schimbări care să producă într-adevăr impact pozitiv. Viitorul nostru în Republica Moldova va fi unul mai plăcut și mai tehnologizat.
Din punctul meu de vedere, în calitate de cetățeană, un viitor digital al Republicii Moldova ar însemna servicii publice electronice, interacțiune eficientă, un stat care utilizează tehnologiile informaționale, inclusiv pentru optimizarea activității sale interne, pentru reducerea costurilor și sporirea performanței activității administrative. Un stat digital ar însemna și cetățeni informați, interesați și curioși în utilizarea tehnologiilor informaționale, dar și o societate civilă care pune presiuni pozitive pe administrația publică privind utilizarea și actualizarea continuă a tehnologiilor și inovațiilor. Pentru că nu e suficient să implementezi o singură dată o tehnologie sau inovație, este important să ținem ritmul cu toate schimbările care se produc. Orice inovație vine cu optimizări și schimbări cărora trebuie să le ținem pasul.
Joacă factorul politic un rol important în acest domeniu?
Da, susținerea politică este necesară pentru a face orice schimbare. Inovațiile și tehnologiile informaționale necesită investiții, iar fără un suport, fără susținere politică, ar fi mult mai dificil. Trebuie să conștientizăm cu toții că efectele și beneficiile acestor investiții sunt enorme și e nevoie să le acceptăm și să le promovăm.
