Studiu APE: Presa din Republica Moldova – între independenţă editorială şi dependenţă financiară

Starea libertăţii presei şi a pluralismului de opinii în Republica Moldova s-a îmbunătăţit considerabil în ultimii ani, iar presiunile directe asupra presei au dispărut. Totuși, concentrarea proprietăţii în mass-media, lipsa unei independenţe financiare a instituţiilor mediatice şi prezenţa masivă a posturilor TV ruseşti în Republica Moldova – sunt principalele probleme care stau în calea dezvoltării unei prese cu adevărat libere şi independente. Acestea sunt constatările unui studiu, prezentat astăzi în cadrul unei conferințe de presă de către Asociaţia pentru Politică Externă (APE).
 
Clasamentele internaţionale continuă să plaseze Republica Moldova, exact ca pe timpul guvernării comuniste, printre statele cu o presă „parţial” liberă, iar acest lucru este cauzat de mai mulţi factori. Primul dintre aceştia ar fi aşa-numita ”berlusconizare” a presei, ceea ce presupune concentrarea acesteia în mâinile unei singure persoane sau a unui grup de persoane, de regulă cu interese politice.
 
”Avem situaţia când pe piaţa media moldovenească există, foarte clar, cel puţin un mega trust de presă controlat de un om de afaceri şi politician din coaliţia de guvernare care, atâta vreme cât nu sunt restricţii legale, este în cadrul legii. Pe de altă parte, vorbim despre o altă televiziune deţinută de persoane din mediul de afaceri, care au de reglat nişte conturi cu persoane din politic sau din sistemul judiciar şi utilizează în acest scop instituţiile mass-media. Prin urmare, exact cum au controlat comuniştii aproape toată mass-media până în 2009, acum o fac alţi politicieni şi alţi oameni de afaceri decât comuniştii şi oligarhii din anturajul lor de atunci. Diferenţa, probabil, este că acum există mai multe grupuri care îşi promovează interesele prin instituţiile deţinute decât existau până în 2009”, se spune în studiu.
 
Un alt aspect care a contribuit, într-o anumită măsură, la monopolizarea mass-media este lipsa de independenţă financiară a presei. ”Problema este că în Republica Moldova nu există surse financiare pentru o presă cu adevărat independentă şi de aici vin toate problemele. Lucrurile se agravează şi prin faptul că statul nu are interesul de a cultiva libertatea presei şi de a dezvolta presă cu adevărat echidistantă şi nepartizană”, a declarat Lina Grâu, unul din autorii studiului.
 
Dezechilibrul în favoarea surselor media ruseşti este o altă mare problemă care acum, odată cu criza ucraineană, a devenit mai evidentă ca niciodată în Republica Moldova. Potrivit studiului, ”pericolul nu ar fi atât în prezenţa acestor surse media, cât în dezechilibrul flagrant în favoarea acestora. Periculoasă este mai ales percepţia, întărită de sondaje, că marea majoritate a cetăţenilor îşi creează viziunile asupra evenimentelor din ţară şi din lume anume în baza acestor surse media.
 
În acest context, mai ales în ultima perioadă, odată cu agresiunea militară a Rusiei în Ucraina, a apărut şi preocuparea legată de protejarea spaţiului informaţional al Republicii Moldova de propaganda antieuropeană, dar şi instigaţiile la ură interetnică şi separatism în favoarea Rusiei, care vin prin intermediul posturilor ruseşti de televiziune. S-a constatat că Chişinăul nu are niciun mecanism de protecţie şi contracarare a acestor mesaje instigatoare, lucru extrem de periculos în condiţiile în care Republica Moldova este un stat multietnic şi cu multiple potenţiale focare de separatism”.
 
Autorii studiului recomandă deconspirarea patronilor din presă şi demonopolizarea pieţei de publicitate, precum şi sporirea finanţării presei independente de către instituţii internaţionale pentru a reduce dependenţa acestora de factorul politic.
 
”În cazul în care aceste tendinţe se vor păstra – vor fi prejudiciate și subminate democraţia şi eficienţa actului de guvernare în Republica Moldova. Nu vom avea o justiţie independentă, nu vom avea  eficienţă în combatetea corupţiei, dacă nu vom avea cu adevărat o presă liberă şi independentă”, a concluzionat directorul executiv al APE, Victor Chirilă.