You are here

Concluzia experţilor: Presa e la fel de partizană şi pe ultima sută de metri a campaniei electorale

27 November 2014
1295 reads
Cel de-al cincilea Raport de monitorizare a mass-mediei în campania electorală pentru alegerile parlamentare în perioada 16-22 noiembrie a fost prezentat joi, 27 noiembrie, în cadrul unei conferințe de presă, susținută de către reprezentanții celor trei organizații neguvernamentale, care efectuează monitorizarea (Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Asociația Presei Independente (API) și Asociația Presei Electronice (APEL).
 
Rezultatele monitorizării din presa scrisă au fost prezentate de către directorul executiv al Asociației Presei Independente (API), Petru Macovei. Potrivit acestuia, tendințele de prezentare partizană de către presa scrisă a campaniei electorale se mențin, în pofida semnalelor care au fost transmise până acum de societatea civilă. În opinia directorului Petru Macovei, este îngrijorător faptul că ziarele și presa online se preocupă prea puțin de educația electorală a cetățenilor. ”În total au fost publicate doar şase materiale de acest gen, jumătate în ziarul Panorama”, a constatat expertul.

Din punct de vedere al favorizării sau defavorizării concurenților electorali în perioada monitorizării, rezultatele raportului scot în evidență următoarele: Moldova Suverană și Ziarul Național favorizează clar PLDM; Timpul – PDM; Panorama a prezentat în context pozitiv și neutru PPP și PSRM; iar Nezavisimaia Moldova continuă să favorizeze în mod evident PCRM. Ultima publicație a prezentat, de asemenea, pe parcursul perioadei de referință, aproape de fiecare dată în context negativ partidele aflate la guvernare (PLDM, PDM, PL) și mai rar PSRM și PPP. Cei doi concurenţi electorali de stânga au fost prezentați, preponderent, în context negativ și în ziarele Moldova Suverană şi Timpul. În context mai mult neutru concurenții electorali PCRM, PLDM, PDM, PPP, PSRM și PL au apărut în Komsomoliskaia Pravda v Moldove. Iar Jurnal de Chișinău este singura publicație care nu a favorizat niciun concurent electoral, aici în context negativ și neutru au apărut PDM, PLDM, PL, PPP, PSRM.

Comparativ cu presa scrisă, posturile de radio s-au evidențiat prin difuzarea unui număr mai mare de spoturi de educație electorală. Potrivit Directoarei Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), Nadine Gogu, posturile Radio Moldova, Russkoe radio și Radio Noroc au avut cel mai mare volum de publicitate educativă.

În ceea ce priveşte mediatizarea concurenților electorali, la Radio Moldova și Vocea Basarabiei a avut acces o mare parte a concurenților electorali din partidele aflate la guvernare, din partidele de opoziție și din cele extraparlamentare. La alte posturi – Radio Noroc, Radio Plai, Russkoe Radio numărul concurenților electorali a fost mult mai mic. Judecând după intervenția directă și a mențiunilor actorilor electorali în știrile care au fost puse pe post în această perioadă, la Radio Moldova și Russkoe Radio nu s-a observat o favorizare directă a vreunui concurent electoral; la Radio Plai – a fost favorizat PDM, iar la Vocea Basarabiei – s-a constatat o favorizare ușoară a PLDM.

În opinia celor doi experți, pe segmentul portalurilor informative online, numărul materialelor care vizează direct sau indirect campania electorală a crescut semnificativ față de perioada precedentă. Creșterea cantitativă s-a făcut pe contul Omg.md care practic și-a dublat, comparativ cu perioada precedentă, numărul de materiale publicate.

La fel, au existat multe materiale cu subiecte conflictuale, dar - ca și în cazul presei scrise — mai puține pe teme de educaţie electorală.

Nadine Gogu a menționat că majoritatea portalurilor au mediatizat partidele de guvernare și cele din opoziție, iar candidații independenți și partidele extraparlamentare au rămas oarecum în umbră, excepție fiind Realitatea.md, care a oferit spațiu pentru 15 concurenți electorali. Potrivit expertei, la Moldova.org s-a observat o ușoară favorizare a PDM prin numărul mai mare de apariții și mențiuni în context pozitiv, iar la Politik.md și Omg.md a fost favorizat PPP. La aceste două portaluri partidele din coaliția de guvernare (PLDM, PDM) apar, cel mai des, în context negativ, iar la Moldova24.info se observă defavorizarea concurentului electoral PLDM.

Petru Macovei a mai adăugat că Jurnal.md nu a prezentat niciun concurent electoral în context pozitiv, dar a continuat să defavorizeze masiv PDM, care a apărut în context negativ de 83 din 88 de ori, per total. În cazul celorlalte portaluri, nu s-a observat o tendință clară de favorizare sau defavorizare a concurenților electorali.

Directorul Asociației Presei Electronice (APEL), Vasile State, a prezentat situaţia din perspectiva televiziunilor. Potrivit expertului, jurnaliștii de la unele televiziuni monitorizate au manifestat o atitudine părtinitoare în materialele cu caracter conflictual. La fel, în opinia raportorului, în perioada de referință TV au revenit la unele practici ce pot fi numite "păguboase", comparativ cu perioada de monitorizare precedentă. “Lucrurile au degradat pe anumite segmente, cum ar fi: respectarea normelor deontologice, mediatizarea și prezentarea dezechilibrată a concurenților electorali. Moldova 1 și Pro TV au avut un echilibru relativ în prezentarea concurenților electorali, altele i-au prezentat dezechilibrat, favorizându-I pe unii și defavorizându-i pe alții”, a opinat V. State.

În cadrul emisiunilor cu caracter electoral de la zece posturi TV au fost mediatizați 18 concurenți electorali din totalul de 26. Din punct de vedere al frecvenței aparițiilor concurenților electorali și al contextului plasării acestora în buletinele de știri, cel mai mare dezechilibru a fost atestat la  Prime TV, Publika TV, Canal 2, Canal 3 și Jurnal TV. Primele patru din aceste posturi au mediatizat masiv și în context pozitiv PDM, iar Jurnal TV a mediatizat masiv, în buletinele de știri, PDM, în context negativ.

Concluzia la care au ajuns autorii monitorizărilor este că, in pofida semnalelor transmise până acum de societatea civilă, tendințele de prezentare partizană a campaniei electorale de către unele instituții mass-media se mențin. În opinia raportorilor, analiza monitorizării oferă posibilitate instituțiilor mass-media să vadă critic propriul lor produs și să facă anumite adaptări politicilor editoriale.