Lucia Bacalu (Expresul): Presa locală e mult mai liberă în Moldova, politicul nu a coborât încă în regiuni

Echipa Media Azi a realizat, săptămâna aceasta, un scurt interviu cu Lucia Bacalu - directoarea săptămânalului Expresul (disponibil în raioanele Ungheni, Nisiporeni și Călărași) și președintă a Asociației Presei Independente (API) - despre viitorul presei scrise, îndeosebi pe plan local. Aceasta spune că presa locală este mult mai liberă să se exprime decât instituțiile media centrale, pentru că, deocamdată, politicul nu a "coborât în regiuni, pentru a cumpăra jurnaliştii". Lucia Bacalu precizează că, deşi Moldova se mândrește cu libertatea presei, aceasta nu prea există din cauza influențelor politice. Vă prezentăm interviul integral.

MA: Cine sunt cititorii publicației dumneavoastră? Câţi sunt?
L.B.: Acum şase ani, când am decis să facem un ziar nou - Expresul - printre multiplele obiective şi priorităţi am stabilit şi grupul ţintă de cititori. Este practic imposibil să realizezi un produs media calitativ şi solicitat dacă nu ştii cui te adresezi. Ne-am propus, atunci, să ne axăm, în mare parte, pe intelectuali, oameni de afaceri, tineri. În prezent, o spun cu toată certitudinea, foarte mulţi dintre cititorii noştri sunt pedagogi, medici, funcţionari publici, oameni de afaceri și tineri. Conform datelor unui sondaj realizat de Expresul în anul 2012, 50% dintre cititori au studii superioare şi postuniversitare, 46,2% - studii medii şi medii de specialitate şi doar 4,8% - gimnaziale sau primare. Tirajul publicaţiei variază între 2.400 şi 3.400, iar audienţa este de 13.130 de cititori conform unui sondaj al API din 2012.

MA: Cum se menține un ziar în regiunea Ungheni, în contextul în care majoritatea presei și a publicității sunt concentrate în Capitală?
L.B.: Expresul este o publicaţie periodică ce apare în raioanele care au constituit, în anul 2000, judeţul Ungheni, adică: Nisporeni, Călăraşi, Ungheni. Nu este simplu deloc să menţii un ziar în regiune, dar e posibil. În primul rând, pentru că publicaţiile regionale şi locale au un specific aparte şi, implicit, cititorii lor fideli. În al doilea rând, nu locul sfinţeşte omul, ci invers: omul sfinţeşte locul. În al treilea rând, există foarte multe evenimente importante şi oameni interesanţi şi în afara Chişinăului, despre care merită să se scrie, să se vorbească. Şi atunci, cine s-o facă, dacă nu noi, cei ce am ales să facem ziaristică în regiune? În ceea ce priveşte publicitatea, aveţi dreptate: partea leului este concentrată în Chişinău. Dar, după o analiză sumară, este lesne de observat că nici presa scrisă din capitală nu este “invadată” de publicitate. Diferenţa este că la Chişinău costul publicităţii este cu mult mai mare decât în regiuni, dar numărul anunţurilor publicitare este cu mult mai mic. Astfel, banii ce vin din publicitate nu sunt cu mult mai mulţi în Chişinău în comparaţie cu ziarele regionale şi locale. 

MA: În contextul în care marile ziare de peste ocean se închid sau se transformă în ziare electronice, dumneavoastră cât timp credeți că se va menţine la noi presa scrisă, inclusiv Expresul? Încercaţi să cuceriţi publicul şi online?
L.B.: Este imposibil să faci, azi, un pronostic în acest sens. Am putea să ne trezim peste doi-trei ani cu o situaţie în care să renunţăm la presa scrisă şi să trecem doar la cea electronică. Am putea însă, cu acelaşi succes, să rezistăm încă zeci de ani de acum înainte. Vorbesc în mod special de presa regională şi locală, căci se ştie că o bună parte dintre cei ce o preferă sunt locuitori din mediul rural. Totul va depinde de cât de rapid se vor dezvolta tehnologiile informaţionale la sat. Or, în momentul în care omul va avea posibilitatea să citească presa online, sigur că va renunţa la cea printată, pentru care trebuie să plătească mult mai mult. La ora actuală, foarte puţini agenţi economici acceptă să plaseze publicitatea pe site-uri. În lipsa acesteia, niciun ziar electronic nu ar avea sorţi de izbândă. În plus, nu există încă în Republica Moldova posibilitatea ca doritorii să se aboneze la presa online. Iar abonamentele, se ştie, sunt o sursă importantă de finanţare pentru cei ce vor să facă un jurnalism cu adevărat independent şi de calitate. Cu toate acestea, Expresul, la ora actuală, are un site bine organizat – Expresul.com, care a fost declarat cel mai bun în anul 2012 în cadrul API. Este, practic, cel mai accesat site din afara Chişinăului, cu excepţia Bălţiului. Lunar, numărul vizitatorilor unici ajunge la 10-15.000, iar numărul vizualizărilor – la 30-35.000.

MA: Care este opinia dumneavoastră privind calitatea jurnalismului în Moldova şi cât de liberă este presa pentru a se exprima deschis? Aţi observat o diferenţă în acest sens între presa centrală şi cea locală?
Calitatea jurnalismului în Moldova încă lasă de dorit. Din păcate, se fac mult prea puţine investigaţii. Majoritatea subiectelor abordate, mai ales de presa de la Chişinău, vizează numai politicul, iar jurnaliştii se “învârt” doar în jurul Parlamentului şi Guvernului. Ei lasă la o parte subiectele cu adevărat de interes general. Multe dintre ştiri şi reportaje se realizează superficial, fără verificarea datelor, fără să fie solicitate mai multe surse. În ultima perioadă, se observă încă o tendinţă îngrijorătoare: o parte dintre ziariştii din Chişinău au dat de gustul plagiatului. Uneori, copiază pasaje întregi din materiale realizate de jurnalişti din presa locală, fără să se obosească să menţioneze sursa şi autorul. Cred că sunt necesare acţiuni energice pentru a contracara acest flagel, care devine din ce în ce mai vizibil. Trebuie să recunoaştem că, deşi vorbim şi chiar ne mândrim cu libertatea presei, de facto aceasta nu prea există. Tot mai mulţi ziarişti şi instituţii media din capitală sunt angajaţi politic, iar acest lucru se observă cu ochiul neînarmat. Presa locală, în acest sens, e mult mai liberă şi, uneori, mult mai profesionistă. Explicaţia este simplă. Deocamdată, politicul nu a coborât în regiuni, pentru a “cumpăra” jurnaliştii. Totodată, în presa locală, orice ziarist, fie că vrea sau nu, este mult mai aproape de oameni, de funcţionari şi atunci încearcă să abordeze subiectele mult mai obiectiv, ca să nu tragă ulterior cu obrazul.

sursa foto: http://www.everydayjournalism.com/