Drama site-urilor de știri

Vitalie COJOCARI
jurnalist și blogger

Sunt în presă de zece ani. Pe la începuturile mele, singura rețea de socializare era Mirc (câți mai știu ce înseamnă și câți își amintesc cât era de rudimentară?), iar Yahoo Messenger era, dacă vă vine să credeți, un hit al acelor vremuri. În 2004, Internetul era disponibil în biblioteci, la facultate, la muncă și în Internet Cafe. Foarte puțini dintre noi aveau acces de acasă, mai ales pentru că viteza era imposibil de mică. Așa se face că site-urile televiziunilor, ziarelor, radiourilor erau niște pagini cu puține informații, în care nu se investea aproape deloc. Nimeni nu ar fi visat atunci că astăzi vom avea mai bine de 400 de site-uri de știri în R. Moldova. Unele dintre acestea cu redacții propriu-zise, cu oameni angajați să scrie, cu zeci de mii de vizualizări zilnice. Am început această analiză cu evocarea trecutului foarte apropiat tocmai pentru a arăta explozia jurnalismului online în R. Moldova. S-a întâmplat relativ repede și ne-a luat prin surprindere. Nici acum nu realizăm puterea și influența pe care o au site-urile de știri.
 

Dar să le luăm pe rând. Prin 2005, Internetul începea să intre puternic în casele oamenilor și devenea o sursă de informare importantă. Încet-încet și redacțiile din Moldova au realizat că nu au cum să evite inevitabilul și au început să-și îmbunătățească site-urile. Dar lucrurile se schimbau încă mult prea lent. Am lucrat în redacții care publicau știrile abia a doua zi sau chiar o dată pe săptămână. Concurența a fost cea care i-a trezit la viață pe oamenii de media din Chișinău. În septembrie 2005 s-a lansat Unimedia. Fără o redacție numeroasă, fără mulți bani în spate, site-ul de știri a avut norocul și inspirația să fie printre primele din Moldova care se lansase exclusiv pe Internet. Apariția Unimedia avea să dea impulsul necesar începerii dezvoltării energice a jurnalismului online la Chișinău. Și iată de ce. Pentru că era la început, site-ul prelua știrile din piața media de la Chișinău, știri produse de redacții care nu și le publicau imediat pe site. Fondatorii Unimedia au fost criticați ani la rând că produc puțin conținut jurnalistic și difuzează pe Internet ce se scria în alte redacții. Irelevant, însă, atâta timp cât precizăm sursa, era răspunsul fondatorilor. Trecând peste aceste critici, trebuie să-i dăm Cezarului ce este al Cezarului, Unimedia avea un atu considerabil. Pe site găseai practic în timp real informații despre evenimentele cele mai importante din Moldova. Ori, cum spuneam, majoritatea redacțiilor din Chișinău continuau să-și publice reportajele, articolele pe site-urile proprii prea târziu. Internetul este un mediu extrem de dinamic. Aici dacă nu te miști într-o secundă nu mai exiști.
 

Când au realizat că alții au succes cu produsul jurnalistic creat de ei, redacțiile au făcut ceea ce trebuiau să facă demult. Au angajat mai mulți oameni la site, au început să acorde mai multă încredere și timp jurnalismului online. Apariția concurenței i-a forțat să-și revizuiască atitudinea față de mediul virtual. Astăzi Unimedia nu mai are un monopol pe piață. Există foarte multe alte redacții care își publică materialele pe net și nu au în spate un ziar, televiziune. Cu toate acestea, deși există o concurența acerbă, este loc pentru toată lumea. Sunt peste 1,7 milioane de utilizatori de Internet în Moldova, iar numărul lor crește an de an. Am ajuns, cum ziceam la începutul analizei mele, la peste 400 de site-uri de știri. De altfel, jurnalismul nu a fost niciodată atât de simplu de făcut. Nu ai nevoie decât de un site, de conexiune la Internet, de un hosting bun și, evident, să angajezi câțiva jurnaliști care să scrie bine și să aibă surse.

Chiar dacă au fost reticente la început, cel mai ușor le-a fost redacțiilor clasice să dezvolte partea de online. Acestea au, cum s-a demonstrat ulterior, și succesul cel mai mare în jurnalismul online. Logic, din moment ce aveau structura redacțională pe care trebuiau să o extindă și în spațiul virtual. Protv.md, Publika.md, Jurnal.md, Timpul.md, ZdG.md, Europalibera.org, Kp.md și multe altele sunt acum cele mai accesate și citite site-uri de știri din Moldova. Au rezolvat problema cu publicarea informației în timp real, în plus, aveau și un atu puternic: brandul, dar mai ales credibilitatea. Oamenii încă au încredere în site-urile de știri dacă știu că acestea sunt extensiile virtuale ale unui ziar, ale unei televiziuni sau radio autentic. Până și colosul cu picioare de lut - Moldova 1 - are un departament online.

Dar explozia jurnalismului online a adus și o inflație de site-uri care nu au în spate televiziuni, ziare. Spun inflație, deși cred că există loc pentru toată lumea sub soarele Internetului moldovenesc. Deschide.md, Independent.md, Hotnews.md, Vesti.md, Stirilocale.md sunt doar câteva dintre site-urile cu conținut informativ. Există însă o problemă în cazul multor site-uri de știri. Și nu vorbesc aici neapărat de cele menționate de mine. O problemă ce ține de însăși esența jurnalismului, așa cum l-am învățat la facultate: CREDIBILITATEA. Citind unele site-uri de știri, te întrebi foarte des dacă nu cumva ești ținta unor manipulări. Este regretabil ce se întâmplă, dar această unealtă democratică, ieftină și la îndemână – jurnalismul online - este folosită de unele persoane din spațiul politic pentru contaminarea opiniei publice cu informații false. De pildă, pe unele site-uri de știri au fost publicate informații despre politicienii care și-au dat demisia, informații care s-au dovedit a fi ulterior false. Mecanisul acestor contaminări informaționale este simplu. Se merge pe ideea că o informație, fie și falsă, poate fi preluată de alte site-uri, televiziuni, ziare și se poate transforma într-un subiect de presă. Din păcate, în multe situații aceste manevre, care nu au a face nimic cu jurnalismul, își ating ținta. Cu alte cuvinte, site-urile obscure de știri, create doar pentru a arunca fumigene în piața media, își realizează sută la sută scopurile lor perverse. Spre deosebire de o televiziune, un radio sau un ziar este relativ ușor să-ți faci un site și să-l declari de știri.

Partea bună a situației – site-urile de știri devin din ce în ce mai importante pe piața media. Partea proastă – acestea pot deforma realitatea și dăunează jurnalismului în sine. Ca dovadă a importanței crescute a site-urilor de știri observăm mai nou că acestea au fost implicate în scandaluri de proporții. Un exemplu, Deschide.md, de altfel un site care promite - acesta pare să aibă surse bune în spațiul juridic și în poliție. Dar despre ce este vorba? Un jurnalist al acestui site, Vadim Ungureanu, a fost acuzat pe 20 iunie 2014 de poliție că a încercat să îl șantajeze pe Dan Chirița, șeful Centrului de Monitorizare al Inspectoratului General de Poliție pentru obținerea unor informații confidențiale. Deschide.md anunțase atunci că se află în toiul unei campanii de denigrare, în condițiile în care jurnaliștii site-ului demascaseră câțiva șefi ai poliției și deveniseră incomozi. Povestea este destul de încâlcită, așa că așteptăm cu toții finalizarea anchetei, dar mai ales o decizie a instanței. Aflat oarecum la început de drum, Deschide.md are nevoie să-și demonstreze buna credință și să devină CREDIBIL! CREDIBILITATEA este garanția supremă că marfa redacției – informația – nu este expirată sau stricată. Fără CREDIBILITATE redacția nu-și poate vinde marfa – informația.

Odată cu explozia spațiului informativ virtual, am văzut multe discuții despre crearea unui CNA al Internetului. Mi se pare o idee deplasată, chiar o prostie. Nu cred că ar funcționa și, din păcate, ar avea efectul invers – ar distruge spiritul democratic al Internetului. Cred mai curând că piața media, dar mai ales cititorii, vor învăța să aibă încredere într-un brand, într-un site consacrat și nu vor înghiți pe nerăsuflate informațiile de pe site-uri create peste noapte și care dispar tot peste noapte. Pentru aceasta este nevoie de o educație a utilizatorului de rând. Omul trebuie să înțeleagă, oricine își poate inventa o pagină de internet pe care să o inunde cu informații neverificate. Cititorul trebuie să priceapă că în spatele unui site de știri pot fi persoane cu interese, care nu au nicio legătură cu informarea corectă, echidistantă și echilibrată. Altfel zis, regula pe care ar trebui să o însușească cititorii, dar și site-urile de știri este simplă: încrederea cititorilor se câștigă foarte greu, după ani de informare corectă, fără încercări de manipulare și știri false. Dar această încredere se pierde foarte ușor, într-o secundă!

În acest context, vânzarea site-ului Unimedia este crucială pentru jurnalismul online din R. Moldova. Din păcate, vânzarea s-a făcut fără transparență și, respectiv, cu foarte multe speculații sau zvonuri care nu au fost infirmate nici de noii proprietari, nici de vechii fondatori. Oamenii de media, simplii utilizatori de Internet, jurnaliștii ar fi vrut să afle în primul rând prețul. Prețul plătit de cineva pentru un site de știri ne-ar fi oferit o schiță a valorii financiare a întregului spațiu virtual informativ moldovenesc. Dacă în toată lumea civilizată cumpărarea unui site este comunicată până la virgulă, în Moldova nu putem decât... să ghicim. Iar asta, părerea mea, este o pată pe brandul Unimedia. S-a discutat că s-a plătit un milion de euro, sau 750 de mii de euro. Nu avem de unde să știm cum stau lucrurile. Din punctul meu de vedere, prețul real a sărit cu siguranță de o jumătate de milion de euro. Iar o jumătate de milion de euro nu este mult. Să explic de ce. Este foarte greu să mai construiești un brand credibil într-un spațiu virtual cu atâtea site-uri fantomă. Nu mai suntem în 2005, când puteai fi primul pe piață și nu aveai concurență. Așa că oricine o fi cumpărătorul, nu a cumpărat un site, nu a cumpărat vizualizările pe care le face, nu a cumpărat ”unicii” – noul proprietar a cumpărat CREDIBILITATEA brandului Unimedia.

Numai că, până la urmă, prețul nu contează atât de mult în toată această discuție. Întrebarea importantă, la care iarăși nu a răspuns nimeni răspicat, este cine stă cu adevărat în spatele tranzacției? Ori credibilitatea site-ului atârnă acum de un fir de ață. În caz că noul proprietar este un politician, vom fi puși în fața unei dileme de fiecare dată când vom citi știrile de pe această platformă online: oare nu se încearcă manipularea noastră? Din păcate, ce se întâmplă cu Unimedia se întâmplă cu întreg spațiul virtual informațional moldovenesc. CREDIBILITATEA site-urilor de știri din Moldova este pusă la mare încercare. Dacă până acum site-urile voiau să se afirme ca platformă de informare a cetățenilor, dacă până nu demult site-urile de știri voiau să demonstreze că și ele contează în spațiul mediatic, ei bine, acum au de dat o altă luptă. Lupta cu ele însele. Lupta prin care urmează să demonstreze că pot fi CREDIBILE și că pot rezista tentațiilor, dar și presiunilor economice venite din partea politicienilor și nu numai. Din păcate, marea majoritate a redacțiilor clasice a pierdut această luptă. Mai ales televiziunile. Se pare că și site-urile de știri au intrat în atenția politicienilor, teamă mi-e că nu vor rezista prea mult...

_______________