Ziarele revin pe piața mass-media. Nu, deocamdată nu pe piața din R. Moldova. Se întâmplă în SUA: anul trecut tirajul ziarului american New York Times a crescut de 10 ori, cel al renumitului The Wall Street Journal a crescut cu 300%, al Los Angeles Times - cu peste 60%. Și nu doar tirajele sunt în creștere, redacțiile unor ziare și-au făcut noi planuri de dezvoltare, Washington Post a anunțat recent că angajează 60 de reporteri noi, chiar dacă avea deja câteva sute de reporteri.
Lecția presei americane pentru politicienii din Moldova
Autoritățile din Republica Moldova, care pretind să aprecieze atât de mult parteneriatul cu SUA, dar și cu statele europene, ar avea o lecție de învățat. Or, tirajele ziarelor, dar și capacitățile ziarelor independente denotă o situație îngrijorătoare.
Dacă analizăm rezultatele celui mai recent sondaj sociologic, privind audiența mass-media în R. Moldova, (realizat la comanda Centrului pentru Jurnalism Independent) descoperim, fără surprize, că tirajele ziarelor sunt în declin permanent. O pătrime dintre respondenți citesc ziare săptămânal și doar vreo 4% le citesc în fiecare zi.
Dar să ne uităm puțin peste lista ziarelor, care sunt cele mai populare în R. Moldova, atât în baza acestui sondaj de opinie, cât și în baza tirajelor reale. Ziarul cu cel mai mare tiraj în acest stat este un ziar produs în alt stat: Komsomolskaya Pravda, un ziar scris și editat la Moscova. Și nu ar fi o problemă serioasă, dacă conținutul acestuia ar fi de calitate, cum e, de exemplu, conținutul ziarului rus Novaya Gazeta, un ziar cu știri echilibrate, dar și multe investigații care schimbă lumea și pe care îl urmărim, dar și îl citim cu interes profesional nedisimulat.
Altfel, autoritățile, care declară lupta cu propaganda și știrile false, ar trebui să își pună întrebarea, de ce în R. Moldova, cel mai popular ziar tocmai e produs în Federația Rusă și face deseori uz de texte manipulatorii?
În Moldova jumătate de cetățeni citesc ziare din împrumut
Personal nu pledez pentru limitarea/închiderea mass-media de către guverne. Există o cale neinvazivă: crearea condițiilor de dezvoltare a presei independente, a jurnalismului de calitate. Dacă ne uităm peste datele aceluiași sondaj sociologic, vedem că doar 25 la sută dintre respondenți au declarat că abonează ziare și peste 40% susțin că le împrumută ca să le citească. Un stat în care aproape jumătate dintre cititorii de ziare le citesc cu împrumut trebuie să își pună niște întrebări: 1. Dacă oamenii împrumută ziare, înseamnă că vor să le citească, da? 2. Dacă oamenii împrumută ziare, înseamnă că nu și le pot procura? 3. Dacă oamenii împrumută ziare, înseamnă că tirajele nu cresc și redacțiile nu se dezvoltă?
Dacă autoritățile și-ar pune aceste întrebări, răspunsurile ar veni odată cu soluțiile. La toate cele trei întrebări, răspunsul este DA: oamenii vor să citească ziare, oamenii au venituri mici și aleg între un abonament la ziare și o cutie de validol, iar redacțiile care nu au patroni politici sunt destul de apreciate de cititori, nu și abonate, deci, aceste redacții nici nu pot crește nici reduce prețul abonamentelor.
Cum își acoperă cheltuielile o redacție a unui ziar fără patron politic? În statele normale - din abonamente și publicitate. În statele în care cetățenii sunt săraci și, precum am zis, sunt nevoiți să aleagă între pâine și ziare, ar rămâne doar publicitatea. Dar, studiile arată că publicitatea este de asemenea controlată politic, iar ziarele, chiar și cele mai de succes în acest stat, abia de adună câteva pagini de publicitate. Publicitatea, în proporție de 80%, e la televiziuni, în majoritate - la cele controlate politic.
Experții vin în urma studiilor cu sugestii către legislatori, care ar face ca piața publicitară să fie demonopolizată prin unele prevederi legale: „În mass-media noi credem că poziția dominantă (a publicității - n.a.) trebuie să se oprească la 30. Prin poziție dominantă avem în vedere că și cel care are cote de audiență respective nu trebuie să strângă de pe piața publicității mai mult de 30 la sută, ca să permită și celorlalți să se dezvolte și aici concentrarea ori monopolizarea, ori situațiile dominante sunt nocive. Ca să putem înțelege, mass-media poate deveni independentă financiar, dacă este o concurență loială pe piața publicității” spune expertul Ion Bunduchi într-un interviu acordat pentru Europa Liberă. Dar, deocamdată, autoritățile nu țin cont de studii și experți.
În top: ziare și televiziuni din Federația Rusă
Studiul constată involuția progresivă a presei scrise, care s-a plasat pe ultimul loc după importanță în topul celor mai importante surse de informare, arată sursa citată, menționându-se că 40% dintre respondenți nu citesc ziare niciodată, iar 70% dintre cetățeni se informează despre situația din stat preponderent de la rude.
Dacă privim în comparație, audiența ziarelor, cea a televiziunilor și a edițiilor online, cifrele arată că peste 40% de respondenți preferă televiziunea și circa 20% susțin că se informează din edițiile online.
Sunt posturile de televiziune o sursă mai calitativă de informație, datorită cărora ziarele ar putea fi abandonate? Respondenții pun în top, din nou, câteva televiziuni care vin din Federația Rusă: Pervyi Kanal, RTR Moldova etc. Nicio televiziune europeană nu se regăsește în acest top, exceptând ProTV.
Oamenii, reieșind din presa pe care o au la dispoziție, caută totuși răspunsuri la întrebările care îi frământă: „Rezultatele studiului relevă un interes deosebit al respondenților pentru probleme de ordin social, pe primul loc fiind sănătatea și asistența medicală (84,5% s-au declarat foarte sau oarecum interesați de subiectele din acest domeniu). Pe locul doi în top este prognoza meteo, cu 82,4% din răspunsuri. Urmează drepturile omului (75,5%), lupta împotriva corupției (64,3%), subiectele politice (55,5%), activitatea guvernului (59,4%), precum și problemele economice și financiare (64,5%)”.
Doar 8% satisfăcuți de produsul mediatic
În statul în care cele mai populare ziare și televiziuni vin din Federația Rusă, răspund oare acestea necesităților informaționale ale cetățenilor? Nu. Și tot respondenții explică acest lucru. O treime dintre participanții la acest sondaj de opinie spun că sunt parțial mulțumiți sau chiar nemulțumiți de produsele TV. Mai puțin de 10 la sută susțin că sunt mulțumiți în totalitate de produsele TV. Și asta în contextul în care, peste 50% au indicat că urmăresc presa pentru a se relaxa (nu neapărat pentru a se informa). Deci, dacă multitudinea de posturi TV existente, controlate în majoritate politic, care înghit aproape totalmente și piața publicitară, nu reușesc nici să informeze calitativ, nici să distreze eficient, satisfăcând doar 8,8% dintre cetățeni, atunci Republica Moldova are o problemă nu doar cu declinul ziarelor, ci cu situația mass-media în general.
Cetățenii, puținii câți au rămas, au nevoie de conținut jurnalistic de calitate. Asta o spun chiar ei. „Peste 40 la sută dintre respondenți au indicat conținutul interesant ca fiind primul criteriu de care se conduc atunci când aleg să citească un ziar/o revistă. La o distanță de mai mult de 10 puncte procentuale se situează criteriul actualității, acesta contând pentru 28,3% dintre cei intervievați”.
Unul dintre capitolele importante ale Sondajului Socilogic „Audiența mass-media în Republica Moldova” ține de credibilitate.
„Respondenții „recunosc faptul că o știre semnată sau difuzată de un jurnalist cunoscut le sporește încrederea în veridicitatea acesteia, și consideră că un număr mare de știri difuzate de mass-media din Republica Moldova au ca scop manipularea populației”. La capitolul credibilitate a surselor media, Ziarul de Gardă s-a clasat primul în categoria presa scrisă, ceea ce denotă că nu doar tirajul sau numărul de abonamente (care nu este și nu a depășit niciodată tirajul ziarului rus Komsomolskaya Pravda) contează, ci calitatea produsului, precum și devotamentul față de problemele cetățeanului de rând.
În lume, ziarele bune cresc, în Moldova - soluții?
În acest context, ziarele care nu beneficiază de bani politici, de publicitate, iar cititorii - sunt interesați, dar săraci și preferă să împrumute ziarele, decât să le aboneze sau să le procure - ce soluții au? Multe.
- Există un Forum al mass-media care discută la nivel profesionist și fără control politic problemele, inclusiv pe cele ale presei scrise, elaborând în fiecare an un set de urgențe, intitulate „Foaia de parcurs”, iar Guvernul nu a contribuit la realizarea niciunuia dintre punctele foii de parcurs din anul trecut.
- Există asociații profesionale, care urmăresc dezvoltarea presei scrise din Moldova timp de zeci de ani. Asociația Presei Independente întrunește ziarele libere, care dețin expertiză, experiență și deschidere. Autoritățile au de la cine afla, doar să vrea.
- Există un singur distribuitor de presă care cuprinde întreg teritoriul R. Moldova, „Poșta Moldovei”, și care ține un dialog tot mai descurajant cu presa independentă în ultimii ani, ceea ce denotă atitudinea autorităților față de ziare.
Ziarele la locul de muncă - ieftin și necesar
ZdG a creat un site, abonare.md unde cei care pot și doresc - se abonează sau donează abonamente. Acest mecanism funcționează foarte bine și oameni din zeci de state au donat abonamente la ediția tipărită, atât în limba română, cât și în limba rusă a ZdG pentru oamenii din satele moldovenești, care nu au acces la internet, sau preferă să citească o ediție tipărită. Pe același site poate fi abonat și ziarul independent de la Bălți, SP, iar în curând se vor alătura și alte ziare.
Sondajul despre care vorbim mai arată că 25% dintre cetățeni preferă să citească ziarele la locul de muncă sau în locul unde își desfășoară activitatea. În acest caz, instituțiile ar suporta cheltuieli minime de aproximativ 500 de lei anual, oferind 2-3 ziare angajaților săi.
Pe abonare.md aceste abonamente se pot face prin transfer bancar, primind factura. De ce nu le-am oferi colegilor acces la ziare, atâta timp cât acestea există? De ce nu am oferi un abonament în dar școlilor, bibliotecilor, primăriilor, închisorilor, procuraturilor, restaurantelor, magazinelor, barurilor, fabricilor și întreprinderilor agricole?
Un ziar nu e citit o veșnicie, productivitatea muncii nu va scădea, ci dimpotrivă, citind un articol bine argumentat într-un ziar de calitate, oamenii vor deveni mai informați, mai coerenți, mai educați.
Dacă nu vor citi ziare, oamenii vor consuma același timp pentru a se informa online. A calculat cineva cât timp zilnic este consumat la locul de muncă pentru navigarea pe internet în alte scopuri, decât cele de serviciu? Cât timp petrec angajații pe rețele sociale? Care este calitatea informării de pe aceste rețele? În lume, doar 24% de oameni mai cred în informația aflată pe Facebook și alte rețele similare. Iar tendința de a urmări, fie și online, surse de încredere, crește. În Norvegia, o pătrime din populație plătește pentru sursa preferată de informație, alegând ziare sau pagini web ale edițiilor în care cred.
Potrivit unui studiu realizat recent de către Agenția britanică Reuters și Universitatea Oxford, țările în care cetățenii cred în mass-media, au și un nivel ridicat al transparenței guvernării, și un nivel ridicat de trai. În Finlanda peste 60% dintre cetățeni cred în mass-media, iar calitatea vieții în acest stat e și mai înaltă. Comparând cu cele 8,8% de cetățeni care sunt satisfăcuți de presa din Moldova, înțelegem ce cale avem de parcurs.
Personal, nu cred în moartea imediată a ziarelor și știu că dificultățile înseamnă nu doar pierderi de timp și deseori - de bani, dar mai înseamnă și o mulțime de lecții învățate, înseamnă experiențe, care îmbinate cu ceva creativitate și tehnologii - pot fi calificate ca o binecuvântare.
Aș aduce o ultimă pledoarie pentru presa scrisă, citând exemplul cititorilor de ziare de calitate din statele civilizate, care ar putea să placă și celor din Moldova: cei care aleg ziarele, aleg să citească o sursă pe care o cred și aleg să se informeze fără să fie întrerupți de publicitate. Publicitatea în ziare nu deranjează timpanele, iar dacă deranjează ochii - mâinile întorc imediat pagina. Cititorul de ziare se simte stăpân al ediției sale informative, alegând singur, cât și când va citi din orice text gazetăresc. Acest confort nu îl pot oferi, deocamdată, televiziunile, posturile de radio, iar edițiile online le urmează pe primele două în promovarea acestui disconfort.
Acest material este publicat în cadrul proiectului „Campanii de advocacy pentru asigurarea transparenței proprietății media, a accesului la informație, promovarea valorilor și integrării europene”, implementat de CJI, care la rândul său face parte din proiectul „Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova”, implementat de FHI 360.
Acest material este posibil datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau a Guvernului SUA.