„Fără surse independente de informare nu putem construi o societate democratică”

Interviu cu Bobbie Jo Traut, manager de programe, Civil Rights Defenders Moldova

Mandatul Dvs. la Reprezentanța organizației „Civil Rights Defenders” în Moldova este aproape de sfârșit. Cum ați caracteriza această perioadă?
Experiența acumulată în R. Moldova și timpul cât m-am aflat în țara dumneavoastră au marcat pentru totdeauna viața mea în plan profesional și personal. Aici am ajuns să înțeleg mai bine cum să ajut societatea civilă, pentru ca împreună să construim relații bazate pe încredere și respect reciproc, pe susținere și încurajare și cât de important este să-mi dedic timpul și resursele pentru a promova cauzele și valorile pe care le apără societatea civilă.
 
În Moldova, am trăit mai multe stări contradictorii, uneori m-am simțit descurajată de regresele țării, alteori m-au întristat cazurile de injustiție și inechitate sau sărăcia în general. Adesea, pentru a mă regăsi într-o stare de spirit mai optimistă, obișnuiam să fac o plimbare prin frumoasa Valea Morilor. În munca noastră este important să păstrezi o percepție obiectivă, să ai  răbdare și să nu pierzi speranța. În Moldova, lucrurile se schimbă, dar într-un timp și într-un mod adecvat situației din țară și populației ei.
 
Ce presă ați urmărit în timpul aflării aici? Ați avut anumite preferințe pentru unele emisiuni de radio sau TV, ziare, reviste, presă online?
În mare parte utilizez surse de știri în limba engleză sau rusă, inclusiv RFE/RL, Kommersant.md și Moldova.org. Citesc subtitlurile la Publika.md pentru a practica româna și pentru a mă asigura că nu pierd vreo știre importantă. În mare parte utilizez presa online - nu sunt abonată la ziare, nu ascult radioul și nu privesc televizorul prea des aici, așa cum nu o fac, de altfel, nici în SUA. În primul rând, utilizez site-urile organizațiilor partenere ale Civil Rights Defenders, care mă țin la curent cu știrile și chestiunile legate de drepturile omului.
 
Potrivit Indicelui libertății presei, în ultimii ani presa noastră are statutul de „parțial liberă”. În opinia Dvs., care sunt cele mai mari provocări pentru mass media din R. Moldova?
Instituțiile mass-media din Moldova se află într-un proces continuu de dezvoltare. Provocarea ar fi însă ca ele să mențină această tendință, prin dezvoltare și inovare permanentă, prin căutarea unor modalități mai bune și mai eficiente de a ajunge la public, de a-și spori audiența. Cred, de asemenea, că presa independentă va necesita în continuare, în următorii câțiva ani, suport internațional din partea donatorilor, deoarece domeniul publicității și posibilitățile de colectare de fonduri pentru mass-media în R. Moldova se află la etape incipiente.
 
Civil Rights Defenders (CRD) este o organizație independentă, specializată în acordarea de susținere societății civile în domeniul drepturilor omului și libertății presei. Ce vă bucură sau, poate, ce vă întristează în legătură cu activitățile pe care le realizați/dezvoltați în Moldova?
CRD are 14 organizații partenere în R. Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană și UTA Găgăuzia. În aceste organizații avem echipe de activiști și experți în domeniul drepturilor omului. Eu i-am văzut în acțiune și am observat impactul eforturilor lor. Entuziasmul lor nu poate să nu mă bucure, să nu mă inspire. Mă simt privilegiată într-un fel, pentru faptul că am avut ocazia să-i ajut în timpul mandatului meu în Moldova. Mă voi despărți cu greu de ei, când mă voi întoarce în SUA, dar știu că las Moldova pe mâini bune – îmi las aici colegii stimați și prietenii dragi.
 
Ați vizitat de mai multe ori regiunea transnistreană și autonomia găgăuză. Cum vi se pare presa din aceste regiuni?
Din păcate, am observat aici că sunt foarte puține surse mass-media independente, iar acest lucru se reflectă în mentalitatea oamenilor, în atitudinile lor. Mulți locuitori ai acestor regiuni au acces doar la presa controlată și manipulată de autorități, care le oferă știri dintr-o singură perspectivă, cea oficială. Deci, este nevoie de eforturi pentru a găsi surse de informare alternative. Eu cred că locuitorii regiunii transnistrene și UTA Găgăuziei au dreptul la o diversitate de surse mass-media, pentru ca ei să fie obiectiv informați și să poată participa activ la procesul decizional. Fără surse independente de informare nu putem construi o societate democratică – publicul va rămâne dezavantajat, iar autoritățile vor exercita un mai mare control asupra lui și îi vor limita libertățile. După cum avertiza Thomas Jefferson, „Libertatea noastră depinde de libertatea presei, și aceasta nu poate fi limitată, fără a se pierde”.
 
Ați menționat mai devreme într-un interviu că „cea mai mare provocare pentru presa din Moldova în anul electoral este să prezinte toate părțile într-un mod obiectiv și profesionist”. Credeți că jurnaliștii noștri au învățat să facă față acestei provocări?
În general, cred că nivelul de profesionalism al jurnaliștilor din Moldova s-a îmbunătățit, în mare parte datorită trainingurilor suplimentare și programelor de dezvoltare profesională, oferite de ONG-urile de media. Dar în ceea ce privește reflectarea în presă a campaniei electorale din anul curent, cred că jurnaliștii ar trebui să concureze cu partidele politice pentru a oferi cetățenilor mesaje clare, obiective despre candidați și despre platformele lor. Aceasta este, de fapt, adevărata provocare, mai ales, în situația în care agendele politice sunt neclare și candidații recurg la populism pentru a câștiga susținerea alegătorilor. Din această cauză, jurnaliștii din Moldova trebuie să depună mai multe eforturi pentru obținerea informațiilor, intervievând mai mulți actori politici și realizând investigații jurnalistice pentru a oferi cele mai corecte informații alegătorilor. Eu cred că unii jurnaliștii au dezvoltat aceste deprinderi, dar mai este nevoie de a le consolida capacitățile și de a le oferi suportul necesar pentru a reflecta evenimentele ce au loc în campania electorală.
 
Înaintea mandatului în R. Moldova, ați coordonat programe pentru societatea civilă din mai multe țări ale Europei de Est și Asiei Centrale. Unde vă vedeți în viitor?
Da, în ultimii opt ani am lucrat pentru a consolida societatea civilă în Europa de Est și Eurasia, oferind suport tehnic și financiar. În anii ce urmează, voi continua să lucrez cu societatea civilă din Washington, inclusiv cu programe pentru R. Moldova. Rămân în continuare o susținătoare a țării dumneavoastră. Nu exclud nici posibilitatea de a mă întoarce aici, pentru a lucra alături de societatea civilă, căci timpul petrecut în Moldova a însemnat pentru mine o experiență memorabilă. Cred cu fermitate în puterea societății civile, care este esențială pentru democrație. Am văzut impactul ei pozitiv atât în SUA, cât și în Europa de Est. Cetățenii trebuie să simtă că au un rol și un cuvânt de spus în direcționarea țării lor și în luarea principalelor decizii.