Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă: „Nu sperăm la reacții imediate ale guvernanților la investigațiile noastre”

Consemnăm, la finele lunii august, 25 de ani de independență a R. Moldova și Sărbătoarea „Limba noastră”. 25 de ani este vârsta maturității. Dar cum a evoluat și în ce măsură s-a maturizat în această perioadă mass-media din R. Moldova? Care e starea generală a presei, după 25 de ani de independență a statului R. Moldova?

De ce, în prezent, avem o presă cu un statut de „parțial liberă”, iar țara noastră continuă să coboare în topurile internaționale privind libertatea presei? De ce, în situația când avem sute de instituții media în R. Moldova, nu putem vorbi despre existența unui pluralism mediatic autentic? Cum să explicăm faptul că, după decenii de totalitarism și cenzură, astăzi continuăm să ne confruntăm cu fenomenul concentrării? În fine, de cât timp mai e nevoie pentru ca presa să fie recunoscută și la noi, la fel ca în toată lumea civilizată, a patra putere în stat?

Media Azi a abordat acest subiect cu invitații săi – experți media, lideri de opinie, manageri de presă, jurnaliști. Vom prezenta opiniile lor zilnic,  pe parcursul acestei luni, pentru a contura împreună un tablou cât mai realist al mass-media autohtone după 25 de ani de independență a țării.

Media Azi: Jurnalismului de investigație i se potrivește poate cel mai bine sintagma de ”câine de pază”, atribuită profesiei de jurnalist. Care au  fost provocările cele mai mari pentru Ziarul de Gardă în cei 12 ani de activitate?

Alina Radu: Principala provocare a fost și este problema documentării unor investigații bune și aducerii lor la cetățean. Timp de 12 ani am avut mereu dificultăți să obținem acces la informații de interes public care țin de averile, interesele, afacerile demnitarilor, dar și să reușim să ajungem cu ziarul la cititorii și abonații noștri. Azi, după 12 ani de luptă pentru drepturile jurnalismului de investigație în Moldova, reporterii încă plătesc sume mari pentru informații care sunt publice în baza legii, și e pentru prima dată când prețul pe care ni-l iau instituțiile de stat pentru acces la informație s-a dublat (în decembrie 2015). De ceva timp am revenit iar și la discuțiile privind reacția autorităților la jurnalismul de investigație, căci ministerele și instituțiile de forță încearcă să inoculeze ideea că jurnalismul de investigație este compromis și că nu mai merită să reacționeze la articolele din presă care demască corupția, spălările de bani, abuzul în funcții publice. Această reacție e un semn de apreciere, dar e și o provocare. Doar corupții nu-și doresc ca presa să scrie despre corupție și vom ține cont de acest fapt.

Media Azi: Campania împotriva corupției, pe care o desfășurați de mai mult timp prin intermediul ziarului, vă inspiră mai mult optimism sau pesimism? Cât de solidară este presa în combaterea acestui flagel?

Alina Radu: Noi la ZdG ne-am lecuit de stările de visare. Nu mai sperăm la reacții imediate ale guvernanților la investigațiile noastre, nu credem în acțiuni populiste de mimare a combaterii corupției. Așa nu ne rănim și nu pierdem timp să ne consolăm. Noi avem un devotament pentru jurnalismul de investigație și pentru expunerea corupției mari, dezvoltat în 12 ani. În ultimul deceniu am văzut foarte multe reacții publice care au însemnat apreciere pentru munca noastră, fie reacții furibunde ale unor politicieni chiar în sala Parlamentului, fie niște apeluri agresive de la Guvern, fie numeroase citații în instanță din partea unor persoane publice, fie amenințări telefonice sau electronice. ZdG nu a pierdut niciun proces judiciar în 12 ani, iar majoritatea corupților despre care s-a scris în presă, au suportat niște schimbări datorită muncii noastre. Da, nu au populat închisorile, nu au returnat toți banii furați din bugetul public, dar toate guvernele pleacă mai devreme sau mai târziu, unele pentru totdeauna, având o imagine deteriorată în primul rând din cauza propriilor acțiuni, dar și din cauza curajului reporterilor care i-au expus. Chiar și în cele mai incoruptibile state, lupta cu corupția nu s-a oprit niciodată. Lupta cu corupția trebuie să continue atâta timp cât există bani publici, bunuri comune. Și nouă, jurnalismul de investigație ne este atât de drag, încât suntem foarte interesați să continuăm oricât va fi nevoie.

Media Azi: Cum vă explicați că, după 25 de ani de independență a țării, presa noastră rămâne la statutul de parțial liberă?

Alina Radu: Explicația e simplă. Ne-libertatea presei este problema autorităților publice și a partidelor politice. Partidele și persoanele interpuse controlează o mare parte din presă, iar autoritățile de stat nu vor să asigure libertatea deplină a presei, pentru că sunt controlate de aceleași partide. Este eșecul Guvernării, trebuie să și-l asume, și să accepte că presa e o parte componentă a vieții unui stat și nu e o jucărie de partid.