Beata Biel: Jurnalismul în prezent se schimbă foarte rapid, ceea ce îl face interesant atât pentru jurnalişti, cât şi pentru public. În privința instrumentelor și platformelor, ceea ce este la modă astăzi ar putea să nu mai existe şi anul viitor. Modelele de afaceri, de asemenea, se schimbă, pe măsură ce piața forțează mass-media să se transforme. Nu se schimbă însă rolul de bază al jurnalismului, acela de a informa, a spune istorii şi a fi câine de pază. Iar în ceea ce ține de inovații, ele ar trebui să fie doar suplimentate la aceste priorități.
Totuși, pentru a fi în pas cu publicul şi cu nevoile sale, ar trebui să învăţăm toate instrumentele şi tehnicile noi de istorisire, chiar dacă acestea ar fi efemere și ar risca să dispară mâine. Este bine pentru jurnalişti să ştie cum să lucreze cu date, cum să-și spună istoriile într-un mod mai vizual şi mai atractiv, cum să filmeze videouri scurte şi să le editeze din mers doar cu telefoanele mobile. Este important să ne orientăm cu uşurinţă în rețelele sociale, nu doar ca să împărtășim și să promovăm poveștile noastre de viață, dar și să citim opiniile altora, să găsim eventuale surse de informare în această mulțime de oameni. Nu toți jurnaliștii trebuie să fie pe Snapchat; de fapt, aș îndrăzni să spun că majoritatea nici nu au nevoie de aceasta, dar este absolut necesar ca redacțiile de știri să aibă cel puțin o persoană care să știe să se folosească de acest instrument și să atragă publicul respectiv. Deci, aș spune că inovația este importantă la nivelul instituției media, iar la nivelul jurnalistului – în prim-plan se situează deontologia profesională, precum și abilitățile narative.
M. A.: O mare provocare în sec. XXI sunt dezinformarea și știrile false. Există aplicații care ar ajuta consumatorii de media și jurnaliștii să identifice falsurile informaționale în imagini și texte? Care ar fi cele mai importante, în opinia Dvs.?
B. B.: În ceea ce privește falsurile informaționale există un instrument foarte bun pentru a le depista – creierul nostru! Cred sincer că multe dintre istoriile false nu ar deveni niciodată virale, dacă am pune creierul în mișcare, gândindu-ne la ceea ce citim, analizând și punând la îndoială. Dar, desigur, dezinformarea și informațiile false sunt greu de depistat de către consumatorul simplu de media.
Când vine vorba de fotografii, cel mai bun lucru pe care îl putem face este să căutam prin imagini. Eu folosesc pentru aceasta fie Google Image Search, fie o extensie Chrome, numită RevEye. Ele sunt ușor de operat și vă pot ajuta să vedeți dacă și când o fotografie a fost deja online, dacă există variante modificate ale acesteia și așa mai departe. Este ceva mai dificil cu videourile, dar aici Youtube DataViewer de la Amnesty International ar fi o recomandare bună. Textul, de asemenea, este greu de verificat. Desigur, ar trebui să căutați întotdeauna sursa, autorul și data publicării, dar dacă o istorie intreagă sau o parte din ea este falsă, în prezent nu există instrumente gratuite care ar putea fi de ajutor real. Unele redacții de știri au instrumente specializate, de exemplu, pentru a compara textele cu declarațiile de arhivă, dar, desigur, ele sunt doar interne. Dezvoltarea în continuare a soluțiilor bazate pe inteligența artificială va aduce instrumente noi, sunt sigură, deocamdată însă aș spune că cei mai buni prieteni îți pot fi creierul și îndoielile tale. Tot din această cauză toate modalitățile de verificare a faptelor sunt importante pentru a ajuta publicul să se orienteze cu siguranță în știri.
M. A.: Pe pagina dumneavoastră de Linkedin afirmați că sunteți pasionată în egală măsură de new media și de media tradițională și încercați să rămâneți activă pe ambele segmente. Cum ar putea fi utilizate oportunitățile new-media pentru a conferi mai multă atractivitate presei tradiționale și viceversa?
B. B.: Poate o sa vă pară ciudat, dar, deși activez în ambele domenii, rareori le amestec! Mi-ar fi greu să fac video pentru online, deși știu toate regulile. Ca reporter TV și regizor de filme documentare timp de peste 15 ani, am lucrat întotdeauna cel puțin cu un cameraman, un regizor de sunet și un editor și nu voi renunța niciodată la asta! Iar în noua lume a mass-mediei, adesea trebuie să faci singur toate aceste lucruri. Totuși, aceasta este decizia mea conștientă. Sunt bună în realizarea filmelor de 45 de minute, istoriilor pentru TV și vreau să o fac într-un mod destul de clasic. Desigur, există instrumente digitale foarte utile și pentru filmele TV, cum ar fi Google Earth Pro sau telefoanele mobile și diverse aplicații – uneori le folosesc pentru filmări suplimentare, când am nevoie de înregistrări de amator. Și, bineînțeles, noile media sunt minunate pentru promovarea muncii tale și pentru atragerea publicului suplimentar, implicând oamenii într-o măsură mai mare. Acest factor de implicare este foarte important în zilele noastre, iar instrumentele online pot ajuta în acest sens. De asemenea, poți să faci vizualizări de date foarte bune la TV (vezi cum o făcea Hans Rosling!), poți să realizezi interviuri cu telefonul tău mobil, nemaivorbind de cercetare, care se face deseori în principal online. Deci, folosești orice îți este de ajutor.
M. A.: Anterior ați activat la Google News Lab, unde ați organizat mai multe traininguri pentru jurnaliștii și întreprinzători din media. Cum ar trebui să fie instruiți jurnaliștii pentru a putea să scrie materiale accesibile oricărui cititor?
B. B.: Cred că toți jurnaliștii și, mai ales, școlile de jurnalism, ar trebui să înțeleagă că modelul tradițional al jurnaliștilor de televiziune / presă scrisă / radio / online a luat sfârșit. Pentru a supraviețui pe această piață provocatoare, trebuie să știi cum să fii jurnalist TV, dar și cum să lucrezi online și așa mai departe. Mass-media se schimbă rapid, și jurnaliștii trebuie de asemenea să se schimbe, deci, ar trebui să fie instruiți în „abilități non-tehnice”, cum ar fi flexibilitatea. Dacă ai 50 de ani și ai lucrat toată viața la un cotidian, ar trebui să înveți a lucra și online. S-ar putea să nu ai nevoie de aceasta, dar cine știe?
M. A.: Cum luptăm cu influența politică asupra media? Ce instrumente are la dispoziție jurnalistul în acest sens?
B. B.: Instrumente? Nu știu dacă există alte instrumente decât legile naționale și internaționale. Dar, desigur, uneori ele nu funcționează ... din cauza acelei influențe politice. Deci, cum putem lupta cu ea? Ținând minte în permanență standardele profesionale, rolul nostru de câine de pază și solidaritatea jurnaliștilor pentru a face față influenței politice și abaterilor profesionale ale colegilor noștri. Și, dacă se întâmplă o astfel de abatere sau influență, rețelele sociale pot fi de mare ajutor pentru a relata istorii adevărate și pentru a corecta orice fals informațional.