Dumitru Țîra: Proiectul de digitalizare este un proces foarte important pentru țară, care are două componente majore ca beneficii: accesul cetățenilor/consumatorilor la o mai mare diversitate de canale tv (surse de informare și distracții), față de situația de până acum (3 canale naționale și eventual 1 sau 2 regionale) și este un instrument de distribuție pentru televiziuni nu doar în Multiplex, dar și ca sursă pentru preluarea semnalului de către operatorii de Pay TV.
Cu toate acestea, costurile mari au constituit motivul pentru care Realitatea nu intenționează (în condițiile actuale) să intre în sistemul de distribuție Multiplex. Realitatea este distribuită în 82 de rețele Pay TV ceea ce îi asigură penetrarea a 92% urban și 68% rural. Costul acestei distribuții este de 40.000 lei lunar. Acest sistem ar putea fi o soluție și pentru televiziunile regionale. Doar Moldtelecom, Sun TV și StarNet asigură o distribuție de 65% în sistemul Pay TV.
Totodată, costul de distribuție prin Multiplex nu poate asigura penetrarea necesară pentru sustenabilitatea financiara a televiziunii. Multiplexul nu oferă beneficii suficiente pentru consumatorii finali în măsura în care aceștia să renunțe la Pay TV. Intrarea în multiplex ar însemna pentru televiziuni o creștere a distribuției de 30-35% în zona rurală, la un cost foarte mare, care nu poate fi monetizat suficient în raport cu extinderea publicității și în această zona.
M.A.: Care ar fi deosebirea dintre digitalizare și sistemul Pay TV?
D. Ț.: Digitalizarea este realizată prin multiplexul construit de Întreprinderea de Stat Radiocomunicații, pe baza celor trei canale naționale în regim analog.
La momentul actual capacitatea multiplexului este de 15 canale tv, dintre care 8 canale sunt ocupate deja și sunt distribuite, iar altele 7 sunt rezervate dar nu sunt active. La momentul actual, Multiplexul distribuie semnalul în compresia H.264 cu capacitatea maximă de 15 canale tv, iar intenția ÎS Radiocomunicații este de a trece la compresia H.265 pentru a extinde capacitatea până la 25 de canale.
Digitalizarea este un proces complex, care generează mai multe aspecte, care ar fi trebuit să fie rezolvate pentru a deveni funcțional, eficient și util.
Multiplexul este în concurență cu sistemele Pay TV (rețele de cabliști, IP TV, satelit). Multiplexul poate crește maxim la 25 de canale distribuție către consumator, în comparație cu rețelele Pay TV care distribuie 50 - 300 de canale tv.
Dacă este să facem, o diferență, atunci serviciul Pay TV încasează bani de la consumatorul final (35-150 lei lunar), iar Multiplexul taxează televiziunile (5.700 euro lunar). Pentru televiziuni costul de peste 5.000 euro lunar este un cost foarte mare și practic imposibil de achitat. Totodată, relevanța sistemului de distribuție prin multiplex este inferioară distribuției prin Pay TV și nu asigură monetizarea prin publicitate. Chiar dacă presupune o penetrare de 95% din țară, accesul la consumatorul final este mult mai mică.
M. A.: Prin ce se explică accesibilitatea redusă la consumatorul final?
D. Ț.: Multiplexul funcționează în baza unei conversii specifice, care nu permite recepționarea semnalului decât de televizoarele moderne, ceea ce va limita foarte mult intrarea în casele consumatorilor finali.
În acest sens, pentru a recepționa canalele distribuite prin multiplex va fi necesar de settobox-uri speciale, ceea ce înseamnă un cost suplimentar pentru beneficiari. În situația dată, statul ar trebui să asigure limitarea importurilor de televizoare doar cu anumiți parametri tehnici (care să permită recepționarea semnalului fără settobox) și să elaboreze o strategie de subvenționare a anumitor categorii de cetățeni social-vulnerabili pentru a le asigura posibilitatea de acces la canalele din multiplex.
M. A.: Managerii televiziunilor regionale se plâng că vor fi nevoiți să arunce o parte din echipamentul tehnic, odată cu trecerea la televiziunea digitală. Cât de real este acest pericol?
D. Ț.: Distribuția în sistemul digital este confundată cu formatul de distribuție SD sau HD. Formatul de emisie ține în mod special de parametrii tehnici privind calitatea video și audio a produsului TV. În concluzie, tv-urile regionale, la fel ca și multe alte tv-uri naționale localizate în Chișinău nu trebuie să-și schimbe echipamentele și pot fi distribuite în multiplex chiar dacă emit în format SD.
Realitatea de asemenea emite în format SD și aceasta nu constituie un impediment pentru distribuție în țară. Noi am realizat o evaluare de costuri ce ar însemna trecere la format HD și bugetul ar constitui aproximativ 350.000 - 400 000 euro.
Cu doi – trei ani în urma, emisia tuturor tv-urilor din Moldova erau bazate pe sistemul SD. Acum trei ani, câteva televiziuni au anunțat că au trecut la formatul HD în rețeaua de distribuție Moldtelecom. Emiterea și distribuția în format HD are un lanț mai lung și presupune că tot conținutul acestor TV-uri să fie produs în HD, echipamentele de producție și post-producție să susțină formatul HD, traseul spre rețeaua de distribuție să susțină formatul HD, rețeaua de distribuție - Pay TV către consumatori să susțină formatul HD și, respectiv, televizorul consumatorului de conținut să fie HD.
M. A.: Țările europene, unde a avut loc procesul de digitalizare, cu ce probleme s-au confruntat și cum le-au soluționat?
D. Ț.: Din câte cunosc, în Țările Baltice și în România, unde trecerea la sistemul digital a avut loc deja, acest sistem a devenit un sistem alternativ cu o pondere mică în piață, din motive ce țin de costuri mari de întreținere și costuri mari pentru tv-uri, dar și din cauza capacitaților limitate ale numărului de canale care pot fi distribuite. Beneficiile pe care le oferă sistemul digital sunt inferioare altor sisteme de distribuție ale televiziunilor. Totodată, companiile Pay TV s-au dezvoltat mult și au extins aria lor de digitalizare, oferind pachet de servicii către consumatori: tv, Internet, telefonie fixă. La fel, în partea ce ține de tv, bazându-se pe tehnologii noi, au oferte mult mai atractive la numărul de canale, precum și alte servicii: înregistrarea emisiunilor sau filmelor dorite, posibilitatea de a reveni la anumite emisiuni sau filme dorite, consultarea grilei etc.. Distribuția digitală în Pay TV se face terestru, ceea ce nu depinde de intemperii, în timp ce distribuția prin multiplex se face prin aer.