Eşti aici

MediaRing cu Doina Deleu, președinta Consiliului de Observatori al IPNA Compania ”Teleradio-Moldova”

17 Martie 2016
560 de afişări
Media Azi

- CJI a realizat un studiu privind activitatea CO în care a făcut mai multe recomandări privind transparența și vizibilitatea CO, independența și factorul politic, fortificarea forței coercitive a CO. Ce ați întreprins sau intenționați să întreprindeți pentru implementarea acestor  recomandări? 

Doina Deleu: Consiliul de Observatori al IPNA Compania ”Teleradio-Moldova” este recunoscător experților media care efectuează studii de caz privind activitatea companiei și a organelor ei de conducere.

Consiliul de Observatori continuă să respecte principiul transparenței, publicând pe www.trm.md informația biografică și veniturile obținute de membrii CO, despre ședințele și ordinea de zi a Consiliului cu cel puțin 3 zile înainte de data ședinței, pentru ca orice doritor să poată participa la ea; toate hotărârile adoptate și materialele care au stat la baza adoptării lor, procesele verbale, cele mai importante documente interne, precum Statutul companiei, Regulamentul Consiliului de Observatori și altele, șirul poate fi continuat.

În 2015 IPNA Compania „Teleradio-Moldova” a reflectat 2 campanii electorale (alegerile locale generale din 14 şi 28 iunie 2015), iar Consiliul de Observatori a aprobat Declarația IPNA Compania „Teleradio-Moldova” privind politica editorială pentru campania electorală în alegerile locale generale din 14 iunie 2015 și a monitorizat modul de transmitere onestă, fidelă, echidistantă a informațiilor în programele de știri și în dezbaterile democratice în care au avut loc schimburi de opinii, asigurând dreptul la informare pentru cetățenii Republici Moldova. În urma acestor monitorizări, inclusiv ale celor efectuate de CCA și de BBC, IPNA Compania „Teleradio-Moldova” a fost recunoscută drept una dintre cele mai corecte instituții de audiovizual din Republica Moldova, care a asigurat echilibrul şi pluralismul politico-social, accederea consumatorului de programe la evenimentele de importanţă majoră, dreptul la replică, rectificare şi la remedii echivalente.

În 2015 IPNA Compania „Teleradio-Moldova” a reflectat echidistant inclusiv protestele organizate de opoziție, reprezentanții societății civile, iar în urma monitorizărilor radiodifuzorilor naționali CCA a emis Decizia nr. 38/191 din 13 septembrie 2015 prin care a constatat că ”Moldova 1” este unul dintre posturile care a asigurat diversitatea și pluralismul de opinie în cadrul buletinelor de știri.

CJI a constatat că sunt prea puține doar cele 3 întâlniri pe an cu publicul și a recomandat CO să le organizeze mai des. Consiliul de Observatori va ține cont de această recomandare și o va realiza pe parcursul anului de gestiune. Bunăoară, una din primele teme care ar putea fi discutată cu societatea civilă ar fi chiar Regulamentul Consiliului de Observatori, iar una din temele care poate fi abordată față de ascultători ar fi calitatea sunetului radiodifuziunii și a imaginii televiziunii.

Referindu-mă la recomandarea CJI de a adopta o noua versiune a Codului audiovizualului, am participat cu propuneri concrete la dezbaterile publice organizate de Comisia Parlamentară ”Cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media”. Prin urmare, în cazul în care Parlamentul Republicii Moldova va aproba noul Cod al audiovizualului, Consiliul de Observatori va trebui să-l implementeze, armonizând prevederile Statutului Companiei ”Teleradio-Moldova” și Regulamentul Consiliului de Observatori.

În ceea ce privește recomandarea de a institui un mecanism de control asupra activității Consiliului de Observatori din partea Parlamentului Republicii Moldova și a societății civile, și anume, prin dezbaterea raportului de activitate al CO în ședința Parlamentului, acest fapt este prevăzut de noul Cod al audiovizualului.

În același timp, trebuie să menționez faptul că se conlucrează mult cu reprezentanții comisiilor parlamentare. Suntem monitorizați continuu de Comisia Parlamentară Cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media și  de Comisia Parlamentară Economie, buget și finanțe. Reprezentanții acestor comisii formulează întrebări și cer ca răspunsurile la acestea să fie motivate și probate cu documente.

Raportul de activitate al CO, de regulă, nu se dezbate în cadrul comisiilor parlamentare. În acest an raportul de activitate al Consiliului de Observatori a fost prezentat într-o ședință publică la 21 ianuarie 2016 și aprobat de membrii săi prin Hotărârea nr. 10, ulterior transmis pentru informare Comisiei Parlamentare Cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media. Raportul de activitate al Companiei IPNA Compania ”Teleradio-Moldova” este dezbătut în comisia parlamentară. Planificăm să discutăm în CO acest raport la finele lunii martie sau începutul lunii aprilie 2016.

Ion Bunduchi, director-executiv APEL
 
- De ce CO al IPNA Compania ”Teleradio-Moldova” nu stabilește și nu dezvoltă relații de cooperare cu CO al IPRA Compania „Găgăuzya Radio Televizionu”? 

D.D. : Actualmente, Consiliul de Observatori este preocupat de controlul riguros al activității economico-financiare și tehnice a companiei, ca urmare a publicării Hotărârii Curții de Conturi nr. 13 din 30 aprilie 2015. În perspectivă însă nu există piedici în vederea stabilirii unei colaborări fructuoase.

- Cu ce instituții similare din străinătate cooperați?
 

D.D.: IPNA Compania ”Teleradio-Moldova” este membră a Uniunii Europene de Radio şi Televiziune (UERT) și European Broadcasting Union (EBU) din anul 1994, Asociaţiei Televiziunilor Publice Regionale din Europa (CIRCOM Regional) - 1998, Federaţiei Internaţionale a Arhivelor de Televiziune (IFTA) - 2005, Uniunii Internaţionale de Radio şi Televiziune (URTI) - 2010.
 
La fel, Compania ”Teleradio-Moldova” a semnat mai multe acte internaționale, precum: Memorandumul de colaborare cu Deutsche Welle (DW), Acorduri de cooperare cu Canal France International (CFI), Societatea Română de Televiziune (SRTv), Societatea Română de Radiodifuziune (SRR), Radioul Naţional din Bulgaria (BNR), Televiziunea Naţională din Bulgaria (BNT), Telecompania Naţională a Ucrainei (Primul Naţional). Colaborăm intens cu companiile de audiovizual publice ale fostelor republici sovietice, facem schimb de experiență.
 
- De ce CO, an de an, acceptă Caietul de sarcini cu activități importante, dar care nu au acoperire financiară?

 
D.D.:
Este important de separat proiectele care dispun de finanțare, bugetară sau comercială, de cele care sunt planificate strategic și se conțin în anexele Caietului de sarcini. Această planificare strategică ne ghidează să implementăm proiectul, dacă nu în acest an, atunci anul viitor. De exemplu, Moldova 2 a fost planificată mai mulți ani, dar va fi realizată cu forțe proprii în aprilie 2016. Un alt exemplu este Radio Moldova Copii, planificat pentru luna octombrie 2016. Proiectul deja este realizat și acum se află în regim de testare, pentru a analiza avantajele/dezavantajele, problemele/soluțiile.
 
- Pornind de la înțelegerea faptului că radiodifuzor public înseamnă a te afla în serviciul publicului, a fi finanțat de public și controlat de public, dați, vă rog, o formulă, prin care activitatea CO să poată fi pusă sub control public…
 
D.D.:
Radiodifuzor public înseamnă a te afla în serviciul cetățeanului 24 din 24 de ore, 365 din 365 de zile.

Victor Gotișan,expert media și coautor al studiului „Activitatea Consiliului de Observatori al  IPNA “Teleradio-Moldova”: între stabilitate și reforme”
 
- Una din condițiile selectării candidaților pentru funcția de membru al Consiliului de Observatori al IPNA “Teleradio-Moldova” este că “cel puţin 2 membri ai Consiliului de Observatori vor avea calificări profesionale în domeniul gestionării financiare şi gestionării întreprinderii comerciale” (art. 56, p. 3c) – eu aș adăuga aici și calificări tehnice/tehnologice, or digitalizarea e la mare căutare acum. De altfel, o condiție/prevedere foarte bună. Dar, de-a lungul timpului, atât Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) care organizează concursul de selectare, cât și Parlamentul, care are dreptul final de selectare, nu au luat în considerare această prevedere. Bine, e de înțeles faptul că CO nu poate impune anumite condiții în procedura de selectare, însă ar putea face anumite recomandări celor două instituții, pentru că anume asta lipsește, după părerea mea, CO și Companiei în general, persoane cu calificări tehnice și de gestiune. Întrebarea este: a încercat vreodată CO să facă astfel de recomandări? Dacă da, atunci care a fost reacția instituțiilor vizate, dacă nu, atunci de ce? 

D.D.: În cadrul dezbaterilor publice din 29 februarie 2016 organizate de Comisia Parlamentară Cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media pe marginea noului Cod al audiovizualului, am propus ca organul de supraveghere al Companiei să fie constituit din juriști, economiști și ingineri, din simplu motiv că doar un profesionist poate controla activitatea și performanța organelor de conducere, poate evalua și determina care au fost erorile și le poate eradica și/sau prevedea. Dl președinte Hotineanu a menționat că este bine ca membrii organului de supraveghere să fie diferiți ca profesie, exact așa precum este prevăzut de Codul actual și de cel nou.
 
Din ceea ce cunosc, dl Eugeniu Rîbca, fostul președinte al Consiliului de Observatori, a sesizat de mai multe ori Comisia Parlamentară pentru mass-media ca, la expirarea mandatului unuia dintre membrii CO, să se dea preferință candidaților cu studii în drept, economie, finanțe și care au experiență în gestiunea comercială.  Rezultatul îl cunoașteți.
 
- În mai-iunie 2015, a avut loc așa-numitul scandal cu alegerea președintelui Companiei IPNA ”Teleradio - Moldova”. Candidatul care a fost selectat a fost privit foarte critic de către societatea civilă, și aici, nu vreau să amintesc despre păcatele de care a fost învinuit, atunci membrii CO au declarat că, după jumătate de an se va analiza rezultatele și eficiența activității sale și se va lua o decizie… Au trecut aproximativ 10 luni, spuneți-ne, vă rog, care este situația în acest sens? 

D.D.: La 4 iunie 2015, în urma desfășurării concursului, la funcția vacantă de președinte al  Companiei “Teleradio-Moldova” a fost confirmată cu votul a 5 membri din cei 7 Olga Bordeianu. Sunt jurist și cred doar ceea ce văd, adică documente, și nu ceea ce aud, adică declarații. Declarații s-au dat multe și vor continua să fie date. Nu există însă vreun document din 2015 prin care s-ar fi stabilit termenul de 6 luni pentru prezentarea unui raport de activitate de către președintele Companiei “Teleradio-Moldova”. De regulă, orice raport de activitate este prezintat la expirarea unui an de activitate. În ședința CO din 11 februarie 2016, membrul CO Petru Grozavu a cerut președintei Bordeianu să prezinte un raport de activitate, acest fapt a fost contrasemnat în hotărârea CO nr.21 din 11 februarie 2016. Respectiv, Raportul de activitate al președintelui Companiei urmează să fie examinat în ședința din 25 martie 2016.
 
La indici de performanță, recomand să descărcați de pe www.trm.md și să analizați ”Planul de realizare/implementare a recomandărilor Curţii de Conturi din Raportul nr. 13 din 30.04.2015 privind auditul conformităţii gestionării fondurilor publice asociat auditului situaţiilor financiare la Instituţia Publică Naţională a Audiovizualului Compania „Teleradio-Moldova” pe anii 2013-2014” aprobat prin Hotărârea Consiliului de Observatori al IPNA “Teleradio-Moldova” nr. 24 din 18 februarie 2016. Poate chiar și să examinați primul document emis în acest sens, Hotărârea Consiliului de Observatori al IPNA “Teleradio-Moldova” nr. 93 din 11 septembrie 2016 care a aprobat ”Planul de realizare/implementare a recomandărilor Curţii de Conturi din Raportul nr. 13 din 30.04.2015 privind auditul conformităţii gestionării fondurilor publice asociat auditului situaţiilor financiare la Instituţia Publică Naţională a Audiovizualului Compania „Teleradio-Moldova” pe anii 2013-2014”. Veți concluziona că recomandările Curții de Conturi au fost practic implementate și realizate.
 
- Tot mai mult se discută în ultimul timp despre lansarea unui al doilea post de televiziune public, un fel de TV Moldova 2, sau TV Moldova Internațional. Spuneți-ne, vă rog, care sunt rațiunile acestui fapt? Nu vreau să fiu rău, însă lansezi un nou produs, atunci când ai deja un produs anterior calitativ și foarte bun, ceea ce nu prea putem vorbi actualmente de TV Moldova 1. De asemenea, tot în acest sens, lansezi un produs nou, doar când ești conștient că poți produce conținut propriu, dar nu îl cumperi în mare parte de la alți producători, sau umpli spațiul cu retransmisiuni de la TV Moldova 1 (ipotetic vorbind). 

D.D.: Moldova 2 este al doilea canal de televiziune al radiodifuzorului public care va avea acoperire naționala. Grila Moldova 2, pentru un canal generalist, va cuprinde programe de producție proprie și emisiuni ale postului Moldova 1, precum  și programe educative, culturale, sportive, specializate, de divertisment, muzica, fillere și publicitate. Anume acest canal va putea transmite cele 200 de ore de jurnale și ediții speciale de la Euro-2016, Franța, din perioada 10 iunie - 10 iulie 2016, dar și a Jocurilor Olimpice de vară de la Rio 2016 din Brazilia, din perioada 5-21 august 2016.
 
În ceea ce privește TV Moldova Internațional, trebuie să amintesc că la 3 martie 2014 a fost semnat un Acord între Guvernele României și Republicii Moldova  privind colaborarea în domeniul retransmisiei serviciilor de programe ale radiodifuzorilor publici din ambele țări. Realizarea acestui proiect presupune respectarea mai multor condiții legale, tehnice și financiare.
 
Serviciul de programe al TV Moldova 1 cuprinde, pe lângă producția proprie, pentru care deține toate drepturile, inclusiv difuzarea în afara Republicii Moldova, și producție achiziționată (filme artistice, documentare, cu desen animat, competiții sportive, spectacole muzicale etc.), acestea fiind contractate doar pentru difuzare în perimetrul teritoriului Republicii Moldova, nu și al României.
 
Pentru asigurarea difuzării TV Moldova 1 în România se impune reconfigurarea contentului zilnic în baza producției exclusive. Aceasta înseamnă crearea versiunii externe a TV Moldova 1 și/sau Moldova Internațional. Noul proiect necesită investiții umane și financiare: echipament emisie – 398.600 euro și pentru asigurarea anuală a remunerării personalului de creație și tehnic – 580 mii de lei. Ridicarea noului program reconfigurat Moldova pe satelit necesită o completare cu utilaj în valoare de circa 158 mii de euro, plus 60 mii de euro anual pentru achiziția capacității de satelit. După cum observați, Proiectul poate fi realizat doar în parteneriat cu Guvernul României.
 
- Care este situația la zi a investigației privind concluziile pe raportul Curții de Conturi a Republicii Moldova din mai 2014, care a menționat despre cele 6 milioane de lei „pierdute”, ca să nu le spun altfel, de către IPNA “Teleradio-Moldova”? Atunci, Curtea a menționat clar că au fost delapidați bani publici. Înțeleg că CO nu are pârghii legale pentru a cerceta/investiga situația, totuși, cum menționam într-un studiu, CO este un fel de “Guvern” sau „Parlament” al IPNA Compania “Teleradio-Moldova”, care ar trebui să aibă și o anumită putere de decizie. Deci, întrebarea este: ce a întreprins CO pentru ca să clarifice unde și cine este vinovat de această situație? 

D.D.: Consiliul de Observatori al IPNA Compania ”Teleradio-Moldova” are toate pârghiile legale pentru a cerceta și investiga situația din anii 2013-2014, perioadă în care a lipsit Consiliul de Observatori.
 
Curtea de Conturi a constatat că unele carenţe existente în controlul intern au determinat admiterea neconformităţilor în cadrul efectuării unor operaţiuni economico-financiare în gestionarea resurselor patrimoniale, ceea ce a determinat denaturarea situaţiilor financiare. Astfel, auditul a constatat reflectarea eronată a rezultatului financiar pentru anii 2013-2014, prin neînregistrarea unor venituri din vânzările proprii, neobţinerea posibilelor venituri, precum şi prin efectuarea unor cheltuieli nejustificate. Aceste situaţii au fost determinate de organizarea şi executarea neconformă a controlului financiar intern preventiv şi de neexercitarea, de către persoanele responsabile, a atribuţiilor şi sarcinilor de serviciu. Astfel, acest cumul de cauze a determinat admiterea unor neconformităţi la efectuarea tranzacţiilor, care au eronat informaţiile din situaţiile financiare.
 
Curtea de Conturi s-a referit la situaţiile ce conţin indici de fraudă (publicitate/locaţiune) și a dispus să fie remise organelor de drept, pentru examinare după competenţă.
 
Consiliul de Observatori al IPNA Compania ”Teleradio-Moldova”, la rândul său, a sesizat organele de drept - Procuratura Generală, Centrul Național Anticorupție, Ministerul Finanțelor, Inspecția Financiară pentru a identifica dacă există elementele unei sau mai multor infracțiuni și a solicitat atragerea la răspundere a persoanelor care se fac vinovate. Ancheta pe marginea acestor cazuri este pe rol, materialele se cercetează. În judecată încă nu a fost transmis niciun dosar.
 
Dacă veți analiza activitatea Consiliului de Observatori, desfășurată pe parcursul anului 2015 (14 martie 2015 - 31 decembrie 2015), veți observa că unul dintre principalele obiective este monitorizarea situației reale administrative, juridice, tehnice și economico-financiare în care se află IPNA Compania „Teleradio-Moldova”, ca urmare a publicării Raportului auditului conformităţii gestionării fondurilor publice asociat auditului situaţiilor financiare la Instituţia Publică Naţională a Audiovizualului Compania „Teleradio Moldova” pe anii 2013-2014, nr. 13  din  30.04.2015,  (Monitorul Oficial nr.124-130/14 din 22.05.2015) emis de Curtea de Conturi din Republica Moldova.
 
Doar în 2015 au fost adoptate 57 de hotărâri prin care au fost evaluate situațiile depistate de Curte și s-au dat termeni pentru implementarea celor 4 recomandări ale Curții de Conturi. A se vedea Raportul de activitate al Consiliului de Observatori pentru anul 2015, dar si Planul de acțiuni realizate de IPNA. Altfel va trebui aici să descriu pe zeci de pagini cum s-a implementat fiecare recomandare.
 
Un exemplu la rubrica retribuția muncii: Curtea de Conturi a constatat neconformități în procesul retribuției muncii, potrivit căruia salariul de bază pentru nivelul unu de salarizare constituie 1100 lei, ceea ce nu corespunde cuantumului minim garantat al salariatului în sectorul real aprobat în actele normative. Consiliul de Observatori a emis Hotărârea sa nr. 58 din 30 iunie 2015 prin care a aprobat grila de salarizare pentru remunerarea angajaţilor IPNA Compania „Teleradio-Moldova” pentru anul 2015 cu privire la nivelurile şi treptele de salarizare, începând cu 1 mai 2015.
 
Un alt exemplu la rubrica control intern: Curtea de Conturi a constatat că erorile financiare se datorează lipsei serviciului de audit intern și a recomandat crearea lui. Astfel, prin Hotărârea CO nr. 109 din 16 octombrie 2015 a fost instituit acest serviciu.
 
Alexandru Dorogan, jurnalist, membru APEL
 
- Considerați cadrul legislativ actual suficient pentru activitatea CO sau vedeți anumite discrepanțe pe care le puteți indica? 

D.D.: Omul ca ființă bio-psiho-socio-culturală are tendința de perfecțiune continuă. Prin urmare, întotdeauna există posibilități de perfecționare a cadrului legal. Nu sunt adeptul criticilor, mai degrabă atrag atenția asupra unei prevederi care poate fi interpretată de juriști și vin cu propuneri concrete de modificare sau soluționare. Nu voi aduce exemple aici, doar voi atrage atenția asupra faptului că legislația în vigoare nu a prevăzut pentru toate cazurile răspunderea juridică a membrilor Consiliului de Observatori.
 
- Ce părere aveți despre mecanismul de asigurare a supravegherii publice a serviciilor publice de radio și televiziune, prevăzut în proiectul de lege al noului Cod al audiovizualului, ce se examinează în Parlament cu implicarea societății civile? Aveți propuneri, sugestii? 

D.D.: Propunerile mele le-am verbalizat în ședința publica din 29 februarie 2016 organizată de Comisia Parlamentară pentru mass-media. Codul nou este unul pragmatic, vine cu răspunsuri la multe chestiuni de conflict, dar urmează a fi adaptat în ansamblu cu toate celelalte norme din alte acte normative pentru a putea fi aplicabil. De exemplu: dacă survine responsabilitate contravențională, trebuie să fie un proiect de lege care ar modifica Codul contravențional în vigoare, dacă se dorește introducerea taxei de abonament, urmează a fi prezentat proiectul de lege care modifică Codul fiscal existent, Legea cu privire la energia electrică, Legea cu privire la energetică etc.

 Întrebări de la cititorii Media Azi:
 
- Pentru care competențe a fost aleasă Olga Bordeianu în funcţia de preşedinte al TRM, dacă nu-şi cunoaşte nici propria specialitate, nemaivorbind de jurnalism, un domeniu în care nu are nicio instituţie serioasă absolvită? 

D.D.: Olga Bordeianu a fost aleasă de membrii Consiliului de Observatori după intima lor convingere, dar și conform cerințelor înaintate de Regulamentul ad-hoc. Eu am votat-o pe dna Bordeianu în calitate de președinte pentru carismă, profesionalism, puterea de convingere și, cel mai important, pentru entuziasm. Cineva dintre membri CO au menționat chiar că dna Bordeianu este un ”kamikaze”. În pofida învinuirilor neîntemeiate și a declarațiilor goale, Olga Bordeianu a continuat să muncească și atestă rezultate. Dna Bordeianu nu critică, ea identifică o problemă și propune mai multe soluții, explicând consecințele alegerii uneia dintre acestea. Ea nu se dă în spectacol, dar muncește și colectivul o susține. Spre deosebire de mulți manageri autohtoni, nu a concediat în masă salariații, ci a menținut colectivul de muncă de bază.
 
Un manager bun nu trebuie să cunoască o anumită specialitate, jurnalism sau drept, un manager bun trebuie să știe să formuleze scopuri și să atingă rezultate, să știe să dea sarcini cu termen fixat, să delege atribuții și să controleze felul în care au fost executate,  să aprecieze, să motiveze și chiar să pedepsească salariatul, să cunoască psihologia umană și să aplice tehnici individuale.
 
- De curând, CO a aprobat candidaturile a trei consilieri pentru preşedintele companiei: juridic, financiar și bancar. Din CV vedem că actualul președinte al companiei are studii juridice la ASEM, ceea ce ar însemna că dreptul comercial ar trebui să îi fie cunoscut. În plus, mai are și un departament juridic care i se subordonează direct. Nu vă deranjează acest fapt măcar sub aspectul cheltuielilor inutile? 

D.D.: Din ceea ce ați citit mai sus, managerul are funcția de administrare, nu de executare. După mine, crearea Aparatului președintelui este benefică, aș mai fi adăugat un consilier în securitatea internă, un consilier tehnic, un consilier de protocol și relații externe. Aceste cheltuieli sunt în limita bugetului, noi avem deja rezultate foarte bune, anume datorită muncii efectuate de consilierii juridic, economic și financiar.
 
- Puteţi să ne explicaţi în baza cărei legi aţi numit un director interimar la Radio Moldova? O asemenea prerogativă CO nu are şi ea nu este reglementată în Codul  audiovizualului. În aceste condiţii vă rog să ne spuneţi de ce concursul de angajare a fost organizat atât de târziu? 

D.D.: Legalitatea interimatului funcției de Director al radiodifuziunii IPNA Compania ”Teleradio - Moldova” este conformă Codului muncii al Republicii Moldova, dar și a Hotărârii CO nr. 25 din 15 aprilie 2015, Hotărârii CO nr. 32 din 24 aprilie 2015, Hotărârii CO nr. 45 din 28 mai 2015 și Hotărârii CO nr. 53 din 05 iunie 2015, care sunt publice.
 
Consiliul de Observatori activează în conformitate cu legislația Republicii Moldova în vigoare, nu se limitează doar la Codul audiovizualului, la Statutul companiei și la regulamentele interne.
 
În anul 2015 au fost organizate 4 concursuri, care au avut costuri financiare. Președintele Consiliului de Observatori planifică subiectele din ordinea de zi după prioritate, iar în funcție de ele, organizarea concursului s-a poziționat pe locul 2, după monitorizarea situației economico-financiare și tehnice ca urmare a emiterii Hotărârii Curții de Conturi, care era obiectivul numărul unu.
 
Consider că acest concurs nu a fost organizat deloc târziu, ci exact la timpul cuvenit, când am devenit un Consiliu de Observatori complet, cu 9 membri. Precum spunea înțeleptul rege Solomon ”Fiecare lucru își are vremea lui”.
 
- Cum explicaţi faptul că nicio prevedere a proiectului de intenţie a actualei preşedinte a TRM nu este aplicabilă, iar cele implementate deja aparţin candidaţilor pe care i-aţi respins? 

D.D.: Eu nu sunt de acord cu această părere. Olga Bordeianu a implementat o parte din proiectele ei 3M: Mobilizare, Mobilitate, Management, dar a realizat și sarcinile puse de către Consiliul de Observatori. Îndemn persoana care a formulat întrebarea să vină la prezentarea publică a raportului Președintelui IPNA Compania ”Teleradio-Moldova”.
 
- Cum apreciaţi proiectul noului Cod al audiovizualului? Îl găsiţi mai bun sau mai rău decât cel vechi? 

D.D.: Proiectul noului Cod al audiovizualului este unul pozitiv, pragmatic, foarte interesant, dar care necesită o armonizare cu normele citate din legislația în vigoare, altfel experții se vor confrunta cu multe piedici de ordin juridic.
 
- Cum calificaţi faptul că o comisie ad-hoc va face recrutare de personal în cadrul companiei? E un element bun al procesului de producţie? 

D.D.: Comisia ad-hoc care va recruta resurse umane este o modalitate modernă de selecție de cadre, este o instituție specializată, compusă din profesioniști care știu să aleagă salariatul potrivit pentru locul potrivit.