Eşti aici

MediaRing cu Viorica Cărare, președinta Consiliului Concurenței

31 Martie 2016
572 de afişări
Ion Bunduchi, director executiv APEL:

- Cât de des Consiliul Concurenței este preocupat de situația de pe piața mediatică?
 
Viorica Cărare: Ca și pe oricare altă piață, Consiliul Concurenței reacționează atât la plângeri, cât și se autosesizează în cazul existenței SEMNELOR de încălcare a legislației concurențiale. Consiliul Coordonator al Audiovizualului este autoritatea de reglementare care supraveghează aplicarea şi respectarea prevederilor Codului Audiovizualului al Republicii Moldova, în conformitate cu art. 37, alin. (1) al Codului. Respectiv, dacă se depistează o problemă de ordin concurențial, CCA urmează să sesizeze Consiliul Concurenței.
 
- În țările democratice, pentru mass-media și, mai ales, pentru audiovizual, sunt prevăzute limite speciale, care să evite concentrarea proprietății și pozițiile dominante. De ce la noi asemenea limite lipsesc în legislație?
 
V.C.: În Codul Audiovizualului sunt stabilite limitele respective. Modificarea acestor limite este de competența Parlamentului.
 
- Totuși, din ce raționamente prevederea din legea veche ”Nu poate fi recunoscută dominantă situaţia agentului economic a cărui cotă pe piaţa unei anumite mărfi nu depăşeşte 35 la sută”, a  fost modificată astfel: ”Se prezumă, până la proba contrară, că una sau mai multe întreprinderi se află în poziţie dominantă pe o piaţă relevantă dacă cota ori cotele cumulate pe piaţa relevantă în cauză, înregistrate în perioada supusă analizei, depăşesc 50%”, în legea în vigoare?

 
V.C.:
Legea concurenței nr. 183 din 11.07.2012 a fost elaborată în vederea dezvoltării cadrului legal în domeniu și armonizării la legislația europeană. În Legea concurenței a fost modificată și prevederea legată de poziția dominantă. Chiar și așa, pragul de 50% nu este factorul hotărâtor, deoarece poziţia dominantă rezultă dintr-o combinaţie de mai mulţi factori care, luaţi separat, nu sunt neapărat hotărâtori.

Media Azi:
 
- Articolul 11din Legea concurenței interzice folosirea unei poziţii dominante pe piaţa relevantă ”în măsura în care aceasta poate afecta concurenţa sau leza interesele colective ale consumatorilor finali”. Fenomenul concentrării din mass-media lezează direct interesele consumatorilor de media. De ce Consiliul Concurenței nu se autosesizează în acest sens?  

V.C.: Întrebarea dată se referă la două subiecte ale Legii concurenței - poziția dominantă și concentrarea economică. Astfel, conform art. 4 al Legii concurenței:

  • Poziţia dominantă pe piaţă este poziţia de putere economică de care beneficiază o întreprindere ce îi permite să împiedice menţinerea unei concurenţe efective pe o piaţă relevantă, acordându-i posibilitatea de a se comporta, în mare măsură, în mod independent faţă de concurenţi, de clienţii săi şi, în ultimă instanţă, faţă de consumatori.
  • Concentrarea economică reprezintă operaţiuni care au ca rezultat modificări de durată asupra controlului întreprinderilor implicate şi, prin urmare, asupra structurii pieţei. 
În domeniul mass-media există întreprinderi cu poziție dominantă. Deținerea poziției dominante nu constituie o încălcare, inclusiv conform normelor europene. În același timp, conform art. 11 al legii menționate, se interzice ABUZUL de poziţie dominantă. Astfel, dacă cunoașteți că întreprinderile cu poziție dominantă comit abuzuri, Vă rugăm să ne informați despre semnele și probele pe care le dețineți/ cunoașteți.
 
- Ce mecanisme sau pârghii de prevenire și combatere a concentrării în mass-media are Consiliul Concurenței? Și ce sancțiuni puteți acorda în cazul în care prevederile legii sunt încălcate? 

V.C.: Pentru a preveni impactul negativ al operaţiunilor de concentrare economică, ea trebuie să fie notificată fără întârziere Consiliului Concurenței, conform art. 22 al Legii concurenței.
 
Potrivit art. 71, lit. d)-f) al Legii concurenței, constituie încălcări ale normelor materiale ale legislaţiei: NENOTIFICAREA concentrării economice; realizarea operaţiunii de concentrare economică cu încălcarea prevederilor art. 20 alin. (5) al Legii concurenței; punerea în practică a operaţiunii de concentrare economică declarată incompatibilă cu mediul concurenţial.
 
Pentru încălcarea normelor materiale se stabilesc amenzi. Nivelul de bază al amenzii se determină în funcție de gravitatea și durata faptei, în conformitate cu prevederile art. 72 din Legea concurenței. Nivelul de bază se obține prin înmulțirea procentului determinat în funcție de gradul de gravitate (până la 4% din cifra de afaceri a anului precedent încălcării) cu factorul aferent duratei încălcării (maximal - factor 1,4, pentru fapte de lungă durată de peste cinci ani). Art. 73 al Legii concurenței prevede adaptarea nivelului de bază al amenzii pentru încălcarea normelor materiale ale legislaţiei concurenţiale (reducerea sau creșterea cuantumului amenzii în funcție de circumstanțele agravante și respectiv atenuante).
 
Totodată, în conformitate cu art. 26 alin. (1) al Legii concurenței, în cazul în care Consiliul Concurenţei constată că o concentrare economică a fost deja pusă în aplicare şi a fost declarată incompatibilă cu mediul concurenţial, acesta este în drept: să solicite întreprinderilor implicate să dizolve concentrarea, în special, prin dizolvarea fuziunii sau prin cesionarea tuturor acţiunilor (părţilor sociale) sau activelor dobândite, astfel încât să se restabilească situaţia existentă anterior punerii în aplicare a concentrării, sau să intenteze o acţiune în instanţa de judecată privind dizolvarea concentrării.
 
Ion Terguță, expert media:
 
- Există sau nu situație de monopol pe piața audiovizuală din Republica Moldova (chiar dacă legea nu operează cu această noțiune), și asta prin prisma elementelor sale constitutive: licențierea, distribuția și publicitatea? 

V.C.: Cum ziceam, Consiliul Coordonator al Audiovizualului este autoritatea de reglementare care supraveghează aplicarea şi respectarea prevederilor Codului Audiovizualului, inclusiv prin prisma elementelor la care faceți referință. Monopol este firma sau compania care exercită un control exclusiv asupra producției și comercializării unui produs material sau serviciu, pe un anumit teritoriu, astfel încât are posibilitatea să stabilească atât prețul de vânzare unitar, cât și cantitatea de produse sau de servicii oferite. Legea concurenței, pe lângă noțiunea de monopol, operează cu noțiunea de întreprindere cu poziție dominantă. În domeniul audiovizualului nu sunt monopoliști, ci întreprinderi cu poziție dominantă.
 
- Credeți că Legea concurenței vă oferă suficiente pârghii pentru a efectua un control corect al pieței audiovizuale în sensul excluderii concentrării capitalului și resurselor? 

V.C.: Legea concurenței, fiind armonizată la legislația europeană, nu prevede printre atribuțiile Consiliului Concurenței, controlul pieței. În același timp, legea oferă pârghii de control al concentrărilor economice, care sunt folosite de Consiliul Concurenței în limita competențelor și atribuțiilor sale conferite de art. 25 și 39 al Legii concurenței.
 
- Trecerea la TV digitală va garanta libera concurență sau nu? Vă rog să argumentați sub aspectul concentrării capitalului și resurselor. 

V.C.: Practica internațională demonstrează că platforma tehnologică nu este factorul determinant și principal al deschiderii către concurență a unei piețe.
 
- Care sunt barierele ce trebuie impuse companiilor media străine pentru a proteja piața audiovizuală moldovenească, atât sub aspectul contentului, cât și al resurselor sau accesului la publicitate? 

V.C.: Impunerea barierelor în domeniul audiovizualului este de competența autorității de reglementare din domeniu – Consiliul Coordonator al Audiovizualului. În același timp, orice barieră de intrare pe piață trebuie argumentată prin apărarea interesului public major.
 
- Ar fi o soluție taxarea cu 50 la sută a veniturilor din publicitate pentru companiile ce retransmit contente străine gratuite sau cu preţuri modice, sau taxarea cu 90 la sută a veniturilor companiilor fără o activitate distinctă pe piaţa tv din Republica Moldova? 

V.C.: Impunerea barierelor în domeniul audiovizualului este de competența autorității de reglementare din domeniu – Consiliul Coordonator al Audiovizualului. În același timp, în conformitate cu art. 12 al Legii concurenței sunt interzise orice acţiuni sau inacţiuni ale autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale sau locale care restrâng, împiedică sau denaturează concurenţa, inclusiv stabilirea de condiţii discriminatorii sau acordarea de privilegii pentru activitatea întreprinderilor, în cazul în care acestea nu sunt prevăzute de lege.

- Implicarea statului în finanţarea măsurărilor de audienţă pentru o perioadă minimă de 4 ani, credeți ca ar diminua gradul de concurenţă neloială? 

V.C.: Subiectele invocate se referă la competența autorității de reglementare din domeniu – Consiliul Coordonator al Audiovizualului.
 
Tatiana Puiu, avocată:
 
- Este în opinia Dvs. monopolizată piața publicității media? Și dacă da, ce faceți pentru a o demonopoliza? 

V.C.: În domeniul audiovizualului nu sunt monopoliști, ci întreprinderi cu poziție dominantă. Deținerea poziției dominante în sine nu constituie o încălcare a legii. Încălcare constituie doar ABUZUL de poziție dominantă. Consiliul Concurenței examinează problemele de ordin concurențial prin prisma atribuțiilor sale referitor la publicitate.
 
Eugeniu Rîbca, expert în legislația media:
 
- Ce părere aveți referitor la posibilitatea modificării legislației în ceea ce privește constituirea controlului anual de către Consiliul Concurenței în domeniul audiovizualului și, respectiv, în domeniul publicității?
 
V.C.: Conform art. 34 alin. (5) din Legea concurenței pe piețele reglementate, colaborarea dintre Consiliul Concurenţei şi alte autorităţi de reglementare se efectuează conform delimitării de funcţii şi atribuţii date prin lege pe baza următorului principiu: organele de reglementare acţionează anterior în sectorul reglementat, iar Consiliul Concurenţei acţionează ulterior, pentru asigurarea concurenţei, aplicând legislaţia concurenţială asupra tuturor relaţiilor din economia naţională ce cad sub incidenţa legii concurenței. Dacă se depistează o problemă de ordin concurențial, CCA urmează să sesizeze Consiliul Concurenței.
 
- A fost efectuată vreo monitorizare în domeniul concurenței audiovizuale/publicității. Dacă da, care sunt rezultatele? 

V.C.: Există o investigație de studiere a mediului concurențial pe piața publicității exterioare și o investigație utilă pentru cunoașterea pieței publicității la televiziune, care sunt în faza de realizare. Dacă vor fi depistate cauze anticoncurențiale, vor fi inițiate alte investigații (punctuale, pe fiecare tip de încălcare a legislației).
 
- Există vreo coordonare între acțiunile Consiliului Concurenței și ale CCA privind monitorizarea monopolizării pieței publicitare? Și, în același context: CCA v-a adresat vreodată sesizări în vederea controlului monopolizării pieței audiovizualului?
 
V.C.: Există un acord de colaborare între CCA și Consiliul Concurenței, semnat  la 04.07.2014, prin care părțile s-au angajat să-și acorde sprijin reciproc în vederea îndeplinirii atribuțiilor conferite prin lege. Până în prezent, în adresa Consiliului Concurenței nu a parvenit nicio solicitare din partea CCA pe subiectul invocat.
 
 
Stimați colegi, dat fiind faptul că întrebările sunt foarte interesante și extrem de actuale, dar deopotrivă și destul de tehnice, consider oportun să discutăm pe viu la aceste subiecte. Suntem deschiși pentru comunicare. Cu această ocazie Vă lansez o invitație la sediul Conciliului Concurenței, sau putem face o dezbatere în cadrul platformei de discuții CompetitionCaFE.