Ro
En
Рy
Timp de o săptămână, Media Azi a acumulat mai multe întrebări pentru primul invitat la MediaRing - președintele Comisiei Parlamentare pentru cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, Vladimir Hotineanu. Astăzi, facem publice aceste întrebări și răspunsurile pe care le-am primit. Rugăm jurnaliștii să fie în continuare activi și incisivi, pentru ca la MediaRing să putem dezbate cele mai fierbinți subiecte din domeniul mass-media.
Mâine, vom anunța cel de al doilea invitat.
Media Azi, CJI:
- Ce posturi TV, în opinia Dvs., recurg mai des la manipulare? Și, în context, cum vedeți, prin ce legi, combaterea acestui fenomen?
V.H.: Fenomenul de manipulare în mass-media, la moment, nu este strict reglementat de legislația națională. Concomitent, suntem conștienți că pentru a exclude fenomenul manipulării este necesar de a prezenta informația, comentariile sau punctele de vedere cu respectarea prevederilor art. 7 din Codul audiovizualului ,,Echilibrul și pluralismul politico-social”, precum și art. 10, alin. (1) și (5) ,,Drepturile consumatorului de programe”. Pentru a exclude apariția fenomenului manipulator este necesar ca și jurnaliștii, editorii de programe să se ghideze strict nu numai de prevederile legale, dar și de principiile Codului deontologic al ziariștilor.
- În cadrul Campaniei ”Vrem acces în parlament!”, luni la rând, CJI a solicitat acces liber pentru jurnaliști la ședințele în plen. La Parlament a fost trimisă și o Petiție în acest sens, cu sute de semnături. Cum explicați faptul că vocea jurnaliștilor nu a fost auzită până în prezent de deputați?
V.H.: Problema accesului liber al jurnaliștilor la ședințele în plen ale Parlamentului a fost de mai multe ori examinată de conducerea legislativului. Deciziile respective au reieșit din posibilitățile de care dispune sala de plen pentru a asigura condiții adecvate jurnaliștilor cu scopul reflectării activității deputaților.
- Cu ce s-au soldat audierile publice inițiate în decembrie 2016 de Comisia Parlamentară pentru mass-media pe marginea noului Cod al audiovizualului? Ce șanse are noul cod să fie votat în 2016?
V.H.: Proiectul noului Cod al audiovizualului , nr. 53 din 05.03.2015, inițiativa legislativă a unui grup de deputați, a fost examinat în trei ședințe publice (30 noiembrie, 14 decembrie și 22 decembrie 2015). În cadrul ședințelor au fost discutate capitolele I-V (art. 1-108) cu participarea deputaților în Parlament, a membrilor CCA, reprezentanților instituțiilor media etc. Urmează, în următoarele săptămâni, să fie organizate audieri la capitolele VI-VIII (art.109-136). Concomitent, Guvernul va examina Avizul la proiectul Codului audiovizualului. Ulterior, Comisia va sistematiza toate obiecțiile și propunerile parvenite și va prezenta proiectul de lege în ședință, conform rigorilor tehnicii legislative.
Adrian Petcu, șef redacție Actualități Radio, Compania Teleradio-Moldova:
- Când va fi votat în parlament proiectul noului Cod al audiovizualului?
Și, deoarece știu că nu am să primesc un răspuns concret, Vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:
- Când vor fi aleși cei 2 membri ai Consiliului de Observatori al TRM?
- Cât va mai dura interimatul funcției de director Radio Moldova ? - Un nou concurs așa și nu a mai fost anunțat.
V. H.: Candidații la funcția de membru ai Consiliului de Observatori ai IPNA Compania ,,Teleradio Moldova” au fost audiați în cadrul ședințelor Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, spot și mass-media și, respectiv, în Comisia juridică, numiri și imunități. Proiectul de hotărâre privind numirea acestora a fost prezentat pentru includerea în ordinea de zi a ședinței plenare.
Demararea concursului pentru selectarea directorului Radio Moldova este prerogativa Consiliului de Observatori, care, conform prevederilor Codului audiovizualului, este singura autoritate cu dreptul de a organiza concursul dat.
Ionis Macovei, redactor șef-adjunct TIMPUL:
- Ce măsuri se pot lua pentru a contracara propaganda rusă în R. Moldova?
V.H.: Pentru a contracara fenomenul propagandei promovate de către posturile TV și Radio din Federația Rusă este necesar de a stipula în noul Cod al audiovizualului norme, conforme legislației europene, de protejare a spațiului informațional al Republicii Moldova.
- Credeți că este normal ca majoritatea posturilor din R. Moldova să aparțină unui singur om de afaceri?
V.H.: Codul audiovizualului, în redacția actuală, prin prevederile art. 66, alin.(3) stipulează că ,,o persoană fizică sau juridică, din țară sau străinătate, poate deține cel mult 5 (cinci) licențe de emisie în aceeași unitate administrativ-teritorială sau zonă, fără posibilitatea de a deține exclusivitatea”. Proiectul noului Cod al audiovizualului, aflat la etapa consultărilor publice, prevede dreptul la 2 (două) licențe. Comisia consideră această propunere drept binevenită.
Ion Bunduchi, director APEL:
- Domnule Hotineanu, pe când un Regulament al Comisiei Parlamentare care să excludă desemnarea componenței CCA și CO pe criterii politice?
V.H.: Comisia parlamentară nu are nevoie de un Regulament aparte cu privire la modul de selectare a candidaților CCA și CO prin care să sublinieze sau nu criteriile politice, deoarece: Art. 43 spune clar că membrii CCA sunt garanți ai interesului public și nu reprezintă autoritatea care i-a propus. Iar jurământul pe care îl depun membrii CCA aprobați spune, printre altele: ”… să îndeplinesc cu onoare, fără părtinire , atribuțiile ce-mi revin, să nu fac declarații politice…”. Tot în acest context, amintim prevederile Codului că funcția de membru al CCA sau CO este incompatibilă cu funcții politice.
- Ce poate face comisia pe care o conduceți, daca poate, pentru ca angajamentele Guvernului în domeniul mass-media (capitolul XV din Planul de Acțiuni) să nu aibă soarta celor care au migrat în angajamentele tuturor guvernelor de la 2009 încoace? Și, dacă poate, cum și când?
V.H.: Recent, conducerea Parlamentului, comisiilor permanente și membrii cabinetului de miniștri s-au convocat într-o ședință comună de lucru la care s-au accentuat prioritățile de activitate, inclusiv aspectul legislativ pe toate domeniile. Mass-media rămâne și în continuare în atenția legislativului, îndeosebi la etapa actuală, când orientarea noastră este spre perfecționarea și armonizarea la standardele legislației europene. Cunoașteți, probabil, că din partea Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media deja au fost inițiate consultări publice la noul Cod al audiovizualului. Pentru primele ședințe ale Parlamentului din sesiunea curentă au fost înaintate propunerile privind includerea pe ordinea de zi a hotărârii despre numirea în funcție a unor noi membri ai Consiliului de Observatori. Deci, angajamentele ce țin de acest aspect trebuie să fie îndeplinite. La începutul acestui an în comisie s-a discutat foarte serios despre situația proiectelor de legi și hotărâri, despre nivelul lor de pregătire și cum se va proceda în continuare.
- Ce își propune comisia, ca atribuția de control parlamentar asupra unor instituții, cum ar fi CCA, radiodifuzorul public național, să nu rămână doar una declarată?
V.H.: Același Cod al audiovizualului (art. 49) prevede procedura de supraveghere și control a activității CCA prin audierea și dezbaterea Raportului anual de activitate. Chiar zilele acestea, în ședința deschisă a comisiei, cu participarea reprezentanților mass-media, a avut loc audierea Raportului de activitate a CCA pentru anul 2015, în urma căreia se va înainta în plenul Parlamentului hotărârea corespunzătoare. De menționat, că discuțiile au fost constructive, cu expunerea diferitelor opinii, cu sugestii, obiecții, dar, în același timp, s-au subliniat și unele aspecte pozitive în activitatea CCA, în comparație cu anii precedenți.
De asemenea, este de menționat faptul că și la ședințele ordinare ale Comisiei Parlamentare de profil, de multe ori sunt invitați membrii CCA sau CO pentru prezentarea unor informații curente, pentru participare la audieri publice, la discuții în cadrul Comisiei cu privire la problemele mass-media. Se practică și viztele membrilor comisiei în instituțiile audiovizualului, participarea la ședințe de lucru, întruniri cu sindicatele de ramură ș.a.
Un exemplu concret este organizarea în 2015 de către Comisia Parlamentară a audierii publice a Raportului Curții de conturi privind auditul gestionării fondurilor publice asociat auditului situațiilor financiare la IPNA Compania ”Teleradio - Moldova”, unde s-au pus în discuție problemele privind eficiența managementului administrativ al companiei și a subdiviziunilor ei, respectarea legislației muncii salariaților, respectarea măsurilor de protejare a fondurilor înregistrărilor radiofonice și televizate, respectarea normelor legale privind procesele de achiziție a bunurilor, administrarea contabilă, cheltuieli nejustificate, evaluarea costurilor reale suportate per emisie, precum și alte subiecte importante. Aceste aspecte au fost îndreptate spre vizorul Consiliului de Observatori și al Consiliului Coordonator al Audiovizualului. CO a prezentat comisiei noastre și un plan de acțiuni menit să înlăture, pe măsura posibilităților, lacunele elucidate în urma auditului.
- Ce rol real îi revine Comisiei Parlamentare în adoptarea a, cel puțin, două legi noi - cea a audiovizualului si cea a publicității? Și ce șanse au aceste legi să fie adoptate în 2016?
V.H.: Pe agenda de lucru a comisiei sunt înregistrate un șir întreg de proiecte legislative privind audiovizualul. Majoritatea lor sunt înaintate cu titlu de inițiativă legislativă din partea deputaților.
Rolul Comisiei constă în clarificarea definitivă a esenței acestor proiecte, examinarea lor în ședințe, colaborarea cu autorii, acumularea informațiilor corespunzătoare. Probabil, vor urma și propuneri de comasare a unor proiecte, care, în fond, au aceeași tematică.
Continuăm lucrul asupra proiectului nr. 53 al Codului audiovizualului și, imediat ce va fi pus totul la punct, vom încerca să-l propunem plenului spre examinare în prima lectură în 2016.
Cât privește Legea cu privire la publicitate, cu toate modificările ulterioare, suntem de acord că ea necesită o actualizare serioasă și sperăm că Guvernul va veni cu propuneri concrete.
- Ce credeți despre monopoluri și poziții dominante în mass-media și în publicitatea comercială?
V.H.: Cert este că, atât audiovizualul, cât și presa scrisă, au obligația de a asigura drepturile consumatorului, de a contribui la libera formare a opiniei, libertatea de exprimare, difuzarea informației corecte și obiective, precum și de a activa în baza legislației în vigoare.
Nu poate fi admisă monopolizarea mijloacelor de informare în masă.
- Câte și ce inițiative ați avut personal cu referire la îmbunătățirea legislației naționale în domeniul mass-media?
V.H.: Activitatea unui membru al Comisiei Parlamentare cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media nu se reduce doar la numărul de inițiative legislative. Spectrul de probleme e cu mult mai larg, ele, direct, sau tangențial, țin de toate domeniile acestei comisii. Oricum, au fost făcute mai multe propuneri și sugestii pentru îmbunătățirea legislației naționale și în domeniul mass-media. Amintim aici propuneri pentru Legea presei, pentru hotărârea numirii în funcții a membrilor CCA, CO, pentru scutirea de taxe vamale a echipamentelor Companiei „Teleradio - Moldova”, demersuri privind ameliorarea financiară a Companiei ”Teleradio - Moldova”, adresări privind luarea unor măsuri în vederea asigurării dezvoltării presei din Republica Moldova, întruniri cu Consiliul consultativ, organizarea audierilor publice în domeniul mass-media ș.a. Au fost înaintate amendamente la proiectul Codului educației, inițiativa legislativă privind declararea Zilei Culturii, inițiativa legislativă cu privire la completarea Hotărârii cu privire la zilele comemorative și zilele de sărbătoare în scopul instituirii Zilei Comemorării victimilor primului val de deportări. S-au înaintat și propuneri la alte proiecte de legi care nu țin de profilul comisiei.
- Cum poate fi evaluată veridic activitatea comisiei pe care o conduceți?
V.H.: Comisia Parlamentară funcționează în baza Regulamentului Parlamentului, Regulamentului de activitate al Secretariatului Comisiei, planului de activitate. Atribuția de bază a comisiei constă în asigurarea cadrului legal al domeniilor de care răspunde.
La fiecare sfârșit de semestru are loc o totalizare a activității, în fond, o evaluare a tot ce s-a făcut, dar și o planificare prealabilă a sarcinilor pentru perioada următoare. Toate aceste date sunt expuse în forma corespunzătoare și prezentate Secretariatului Parlamentului. Ulterior, aceste informații sunt adunate de la toate comisiile permanente, sunt expuse în buletinele informative, în rapoartele de încheiere a sesiunilor.
- Din propria experiență, cât de des (în câte rânduri) presiunea politică/partinică împiedică adoptarea unor legi cu adevărat bune pentru țară, nu pentru cineva? Exemplificați.
V.H.: Nu există presiuni politice/partinice. Felul acesta de întrebare este, de fapt, un fel de provocare. Aportul la adoptarea unei legi ”bune pentru țară” este de datoria oricărui deputat, indiferent de opțiunea lui politică. Important este să fie bine pregătită legea, să fie bine argumentată, ca să convingă pe deplin că este în folosul țării, și nu ”pentru cineva”.
Spre exemplu, în procesul examinării proiectelor de legi nr. 125 și 218 pentru modificarea și completarea Codului audiovizualului, care țin de securizarea spațiului informațional și la care au parvenit expertizele Consiliului Europei și OSCE, s-a discutat foarte deschis la ședințele comisiei, la audierile publice, în prezența reprezentanților mass-media, fără niciun fel de ”presiuni”. Fiecare doritor și-a expus părerile, au fost înaintate propuneri. Aceeași situație are loc și în procesul de consultare a noului Cod al audiovizualului.
Tudor Iașcenco, directorul ziarului ”Cuvântul”, președintele API:
- Dle Hotineanu, un proiect de lege, discutat în prezent de Parlament, ar putea duce la falimentarea presei scrise. Mă refer la proiectul Legii poștei, adoptat în prima lectură la 29 decembrie 2015, care exclude din categoriile serviciului poştal universal colectarea, sortarea, transportarea și distribuirea cărților și cataloagelor, a ziarelor și altor publicații periodice, fapt care contravine normelor europene. Ce veți întreprinde pentru ca în lectura a doua aceste categorii să fie restabilite în lege?
V.H.: Întâi de toate, trebuie să menționăm că proiectul Legii poștei reprezintă o condiționalitate din Planul de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere RM-UE. Respectiv, noua lege a poștei urmează să fie armonizată și trebuie să fie în concordanță cu legislația comunității europene, în special cu Directiva 97/67/CE privind normele comune pentru dezvoltarea pieţei interne a serviciilor poştale privind îmbunătăţirea calităţii serviciului poștal.
Atragem atenția că proiectul Legii poștei a fost prezentat parlamentului de guvernul precedent, și nu de cel actual (a se vedea HG nr. 691 din 08.10.2015). Respectiv, toate omisiunile din proiect urmează să fie depășite deja pe platformă parlamentară.
În context, ținem să apreciem acțiunile Asociației Presei Independente, care a semnalat despre unele prevederi ce contravin Directivei europene în domeniul serviciilor poștale. Astfel, analiza și propunerile API transmise parlamentului în cazul proiectului Legii poștei urmează a fi discutate și examinate în cadrul ședinței comisiei sesizate în fond din 17.02.2016 – Comisia economie, buget și finanțe, unde se va examina și apelul API, precum și alte amendamente la proiect.
- Cum are de gând statul să susțină presa scrisă?
V.H.: În primul rând, susținerea presei scrise de către stat s-ar realiza prin simplul fapt de a nu-i încurca. În al doilea rând, consider că atât statul, cât și instituțiile mass-media, urmează să depună eforturi conjugate ca presa scrisă să nu migreze definitiv în presa online. În al treilea rând, este necesar ca împreună cu reprezentanții presei independente să avem o discuție, sau să ne întrunim într-un grup de lucru, care ar examina posibilitățile legale în condițiile actualului buget de stat pentru identificarea unor propuneri de ajustare a cadrului legal astfel, încât să fie posibilă acordarea unor subsidii sau privilegii producătorilor locali de presă scrisă.
Rodica Mahu, redactor-șef Jurnal de Chișinău:
- Intenţionaţi să participaţi la amendarea proiectului Legii poştei, care va fi examinat în lectura a doua în parlament? De fapt, veţi interveni, aşa cum se cere în analiza API, pe marginea reglementărilor legale actuale privind distribuirea publicațiilor periodice?
V.H.: Urmare a apelului API din 05.02.2016, în calitatea mea de deputat, la data de 08.02.2016 am semnat amendamentele propuse de API și le-am transmis Comisiei de profil, care are deja programată pentru 17.02.2016 o ședință unde vor fi examinate amendamentele deputaților la proiectul Legii poștei, inclusiv cele propuse de API, și prezentate ca amendamente de către subsemnat.
Respectiv, după aprobarea raportului pentru lectura a II-a de către Comisia economie, buget și finanțe, proiectul Legii poștei va fi inclus pe agenda primelor ședințe ale Parlamentului și va fi votat în variantă finală.
Astfel, la întrebarea dacă voi susține, participa și/sau interveni ca propunerile API să fie luate în considerare, răspunsul este da, mai mult decât atât, chiar și acest aspect este deja realizat de mine.
- După ce aţi votat aşa cum aţi votat pe 20 ianuarie, ne putem aştepta că în comisia pe care o conduceţi există deja o unanimitate partinică pedistă? Adică, la faptul că toate iniţiativele de demonopolizare şi de desconcentrare a instituţiilor audiovizuale vor fi în continuare torpilate?
V.H.: Votul meu în instalarea Guvernului Filip, de fapt, înseamna prevenirea alegerilor anticipate, prevenirea venirii la guvernare a partidelor de orientare pro-estică, pro- Uniunea Vamală, care ar fi o catastrofă pentru Republica Moldova, prin instalarea vectorului estic, nu pe o durată de 10 ani, ci de 100 de ani. Nu îmi doresc să fiu responsabil de deportări siberiene și de exterminarea intelectualității. Estul, experiența aceasta o deține cu brio.
Indiferent de aprecierile personale sau colective privind corectitudinea votului din 20 ianuarie, țin să subliniez că timpul va arăta exact cât de corect sau nu au procedat deputații acordând acest vot de încredere Guvernului și, astfel, evitând un colaps politic și o disfuncționalitate a instituțiilor statului. În partea ce ține de „o unanimitate partinică pedistă” consider că această afirmație este greșită, or PD are doar 2 reprezentanți din 10 membri ai comisiei pe care o conduc, astfel nu putem vorbi despre o pretinsă și neprobată „torpilare” a domeniului audiovizualului.
Natalia Hadârcă, redactor-șef Evenimentul Zilei:
- De ce nu vă implicați în problema legată de Poșta Moldovei, care e monopolistă și care e favorizată într-un proiect de lege ce urmează să fie adoptat de parlament. De ce nu luați atitudine în public pe marginea acestui subiect?
V.H.: Este o afirmație fără temei juridic. Care este dovada că acest proiect de lege favorizează pe cineva sau o instituție anume? Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media nu este comisia de fond responsabilă de adoptarea acestei legi. Responsabil de proiectul de lege este Ministerul Tehnologiei informației și Comunicațiilor.
În cadrul comisiei noastre au fost examinate propunerile Asociației Presei Independente. Ca urmare, au fost elaborate amendamente pentru lectura a II-a a proiectului de lege. Amendamentele au fost transmise Comisiei de fond, Buget și Finanțe.
Anna Harlamenco, președinta Companiei Publice Regionale ”Gagauziya Radio Televizionu”:
- Dle Hotineanu, considerați că este corect ca o televiziune publică regională să se afle sub patronajul unui Consiliu de Observatori, care limitează libertatea de exprimare a jurnaliștilor?
V.H.: Conform Codului Audiovizual al Republicii Moldova, radiodifuzorul public regional Compania “Teleradio-Găgăuzia” funcționează la decizia Adunării Populare (Art. 65), iar conform art. 58, "Atribuțiile Consiliului de Observatori", CO, pe lângă obligația de a aproba statutul companiei, este împuternicit să evaluează performanța companiei și a conducerii ei, publicând rapoarte anuale și recomandări.
Dacă există nemulțumiri referitor la activitatea membrilor CO, ei organizează întâlniri publice cu reprezentanți ai diferitelor categorii ale auditoriului din Republica Moldova pentru a efectua studii de audiență. În acest caz, patronajul CO este legitim, iar cazuri de limitare a libertății de exprimare a jurnaliștilor nu au fost semnalate, urmează să ascultăm Raportul CCA pentru 2015 și să luăm atitudine, dacă există asemenea cazuri.
Radiodifuzorii aflaţi sub jurisdicţia Republicii Moldova au dreptul să decidă liber asupra conţinutului emisiunilor şi programelor lor, respectând pluralismul de opăinii, în conformitate cu cadrul juridic şi condiţiile expuse în licenţa de emisie. Cenzura de orice fel asupra comunicării audiovizuale este interzisă. Independenţa editorială a radiodifuzorilor este recunoscută şi garantată prin lege.
- Ce credeți despre faptul că în autonomia găgăuză sunt concediați jurnaliștii care își fac onest meseria, doar pentru că nu execută întocmai instrucțiunile Adunării Naționale sau ale Consiliului de Observatori? Ca președinte al Comisiei Parlamentare pentru mass-media, de ce nu reacționați în asemenea cazuri, de ce permiteți să fie încălcat Codul audiovizualului, legislația R. Moldova?
V.H.: Sunt interzise ingerinţele de orice fel în conţinutul, forma sau modalităţile de prezentare a elementelor serviciilor de programe din partea autorităţilor publice sau a oricăror alte persoane din afara instituţiei respective a audiovizualului.
Dar nu constituie ingerinţe normele de reglementare emise de Consiliul Coordonator al Audiovizualului în aplicarea prezentului cod şi cu respectarea dispoziţiilor legale, precum şi a normelor privind drepturile omului, stabilite în tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte. (Art.8).
Lina Grâu, Europa Liberă; Asociația de Politică Externă:
- Ca președinte al Comisiei Parlamentare de profil, care este relația Dvs. personală cu mass-media? De ce nu comunicați mai des cu jurnaliștii, pentru a le cunoaște problemele? Nu credeți că în acest fel lăsați impresia că nu ați fi suficient de deschis și chiar nepoliticos cu presa?
V.H.: Conform competenţelor şi atribuţiilor funcţionale sunt echidistant şi deschis pentru presa profesionistă. Am participat la ”Forumul mass-media”, în perioada 27-28 octombrie 2015, unde mi-am expus poziţia despre audiovizual şi presa scrisă din Republica Moldova. Am organizat consiliul consultativ în domeniul mass-media în cadrul Comisiei Parlamentare cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media. Cu membrii Consiliului Coordonator al Audiovizualului am discutat la întrunirile organizate despre problemele existente în mass-media. La solicitările jurnaliştilor am fost permanent receptiv şi nu am refuzat dialogul cu solicitanţii.
Un cititor al Media Azi:
- Ca medic, cât de confortabil vă simțiți în funcția de președinte al Comisiei Parlamentare pentru mass-media și care credeți că sunt ”maladiile” de care suferă astăzi presa noastră?
V.H.: Comisia Parlamentară la care sunt preşedinte are următoarea denumire: „Comisia cultură, educaţie, cercetate, tineret, sport şi mass-media”. Domeniile de care este responsabilă comisia pe care o conduc au tangenţă directă cu profilul activităţii mele în domeniul instruirii tinerei generaţii. Sunt profesor, am numeroşi discipoli cu titlu de doctor în ştiinţe, sunt membru- corespondent al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, am publicaţii inovatorii în reviste ştiinţifice de prestigiu...
Presa, ca puterea a patra întru-n stat de drept, este de dorit să fie mai puţin părtinitoare şi accentuat echidistantă.
Sursă foto: www.tribuna.md
___________________
