Premianții anului 2016 în jurnalism: Sergiu Pascari

05 Ianuarie 2017

758 de afişări

Tradiționala Gală a Clubului de Presă, organizată în acest an pentru a douăzeci şi doua oară, de către Centrul pentru Jurnalism Independent și Comitetul pentru Libertatea Presei, i-a întrunit, în aceeași sală, pe cei care au adunat câte un coș de mere de-a lungul activității lor în jurnalism și... pe cei care fac abia primii pași în profesie. Printre ultimii au fost și 13 studenți de la Școala de Studii Avansate în Jurnalism, cărora li s-a încredințat prima misiune importantă: să realizeze interviuri cu câștigătorii Galei. Așadar, înarmați cu dictafoane, blocnotes-uri și aparate de luat vederi, dar, mai ales, cu o curiozitate imensă de a-și cunoaște interlocutorii, aceștia și-au ocupat pozițiile în sală. Pentru a asculta, a observa și a afla de la protagoniștii serii:

Ce semnificații a avut pentru ei anul 2016?
Ce calități i-au ajutat să obțină acest premiu?
Spre ce victorii țintesc în 2017?

Sergiu Pascari: „Nu mă feresc de subiectele pe care mulți le consideră lipsite de perspectivă”

A făcut Comunicare și Relații Publice la Universitatea din Brașov, dar printre primele sale locuri de muncă a fost Brigada 1 Infanterie Motorizată „Moldova” din mun. Bălți. „Chemarea sângelui” jurnalistic și-a spus însă, într-un final, cuvântul, astfel că din februarie 2015 Sergiu Pascari este reporter la ziarul „Spros i Predlojenie” (SP) din Bălți. Pentru materialele realizate, în decembrie 2016, el a devenit unul dintre laureații „Premiilor pentru jurnalism de mediu”, iar la Gala Presei a fost desemnat drept cel mai bun jurnalist al anului trecut, categoria Presa scrisă. Atunci când nu aleargă după știri, Sergiu aleargă pe... terenul de fotbal, din iulie 2016 el fiind, cu acte în regulă, și arbitru în domeniu.

Anul trecut a fost pentru mine cel mai încărcat, cu multe evenimente (plăcute și mai puțin), emoții de tot felul, dar și cu foarte multă muncă. Am descoperit în acest an jurnalismul de mediu, m-am îndrăgostit de acest domeniu, iar rodul acestei „idile” (Mărul CJI) nu a ezitat să apară. A fost și un an bogat în experiențe internaționale. Am participat la mai multe traininguri in România, Ucraina și Kîrgîzstan, am cunoscut profesioniști adevărați și am încercat să mă „contaminez”, de la fiecare, cu noi cunoștințe.
M-a ajutat curiozitatea și insistența, calități pe care le am din copilărie. Un rol important îi revine și faptului că nu mă feresc de subiectele pe care mulți dintre colegii de la alte redacții le consideră neinteresante sau, poate, lipsite de perspectivă. Bunăoară, se vorbește foarte mult despre ecologie, despre problemele majore legate de acest domeniu, dar puțini încearcă să relateze publicului despre ele chiar de la fața locului... În același timp, vreau să le mulțumesc colegilor de la „SP”, care au crescut jurnalistul din mine. Dacă n-aș fi avut susținerea și încrederea lor, cred că Mărul ar fi ajuns la altcineva.
Titlul de cel mai bun jurnalist al anului mă va încuraja să muncesc și mai mult. În plus, faptul că am devenit deținător al Mărului presupune foarte multă responsabilitate în tot ce voi face. Nu voi mai avea dreptul să greșesc, mai ales să greșesc în mod conștient. Căci, dacă unui jurnalist tânăr, aflat la început de carieră, i se pot ierta unele lucruri, de la un laureat așteptările vor fi mult mai mari. Și doar dacă le voi face față voi putea aspira la noi victorii.

Viorica Vasiliev
Școala de Studii Avansate în Jurnalism